duzină

română

Etimologie

Din neogreacă δυζινα (duzina). Confer italiană dozzina, franceză douzaine.

Pronunție

• AFI: /du'zi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului duzină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	duzină	duzini
Articulat	duzina	duzinile
Genitiv-Dativ	duzinii	duzinilor
Vocativ	duzină	duzinilor

1. grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot.

Locuțiuni

• (loc.adj.) De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• auzind

Referințe

• DEX '98 via DEX online