Palau
| Palau | |||||
| Republica Palau Beluu er a Belau | |||||
| |||||
Deviză: Pristime Paradise Palau  | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 46.555 km² (locul 196) | ||||
| Apă (%) | neglijabil | ||||
| Cel mai înalt punct | Mount Ngerchelchuus[*] (242 m) | ||||
| Cel mai jos punct | Oceanul Pacific (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Koror | ||||
| Vecini | Micronezia Indonezia Filipine | ||||
| Fus orar | UTC+9 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 38,6 loc/km² | ||||
| - Estimare 2017 | 21.729 | ||||
| Limbi oficiale | |||||
| Etnonim | Palauan | ||||
| Grupuri etnice | 72,5% palauani 16,3% filipinezi 1,6% chinezi 1,6% vietnamezi 0,9% albi | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică prezidențială unitară | ||||
| Președinte | Surangel Whipps Jr. | ||||
| Vicepreședinte | Uduch Sengebau Senior | ||||
| Președintele Senatului | Elias Camsek Chin | ||||
| Legislativ | Olbiil era Kelulau | ||||
| Camera superioară | Senatul | ||||
| Camera inferioară | Camera Delegaților | ||||
| Capitala | Ngerulmud | ||||
| Istorie | |||||
| Independența față de Statele Unite | 1 octombrie 1994 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2014 | ||||
| - Total | 288 milioane $[1] | ||||
| - Pe cap de locuitor | 16.300 $[1] (locul 81) | ||||
| PIB (nominal) | 2014 | ||||
| - Total | 217.800.000 de dolar americani[4] | ||||
| IDU (2014) | 0,780[2] (ridicat) (locul 60) | ||||
| Monedă | Dolar american (USD) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | PLW | ||||
| Cod mobil | 552 | ||||
| Prefix telefonic | +680 | ||||
| ISO 3166-2 | PW | ||||
| Domeniu Internet | .pw | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Stemă[*]](?x=http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Seal_of_Palau.svg)
_(small_islands_magnified).svg)
Palau, după numele său oficial Republica Palau, este o țară insulară aflată în Oceanul Pacific, la 800 km est de Filipine. Câștigându-și independența în anul 1994, Palau este una dintre cele mai mici și mai tinere țări. Palau este constituită din 16 state: Aimeliik, Airai, Angaur, Hatohobei, Kayangel, Koror, Melekeok, Ngaraard, Ngarchelong, Ngardmau, Ngaremlengui, Ngatpang, Ngchesar, Ngiwal, Peleliu și Sonsorol.
Palau este unul din cele mai mari puncte de atracție pentru scufundătorii din întreaga lume.[necesită citare] Blue Corner, Turtle Cove și Drop Off sunt numai câteva dintre locurile renumite pentru scufundători.[5][6]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Primii locuitori au sosit probabil din Indonezia și Insulele Filipine. Primul european care a vizitat aceste meleaguri a fost Fernando Magellan, în anul 1521. Dar britanicii au fost cei care au dominat comerțul până în anul 1885, când Papa Leon al XIII-lea a recunoscut revendicările Spaniei asupra Insulelor Caroline. Spania a controlat teritoriul până în 1899, când l-a vândut Germaniei. Germanii au introdus producția de nuci de cocos și mineritul de fosfați, și au ajutat la eradicarea epidemiilor de dizenterie și gripă, care reduseseră populația de la circa 40.000 la circa 4.000.
Japonia a ocupat teritoriul în 1914, dezvoltând industria mineritului, a pescuitului și agricultura. În 1938, a devenit un teritoriu militar închis. A fost locul unor lupte crâncene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La 18 iulie 1947, Consiliul de Tutelă al Națiunilor Unite a pus Teritoriul de tutelă al Insulelor Pacifice, inclusiv Palau, sub admninistrația SUA. Tutela a luat sfârșit la 1 octombrie 1994, când Acordul Liberii Asocieri cu Statele Unite al Americii (aprobat de către alegătorii palaueni) a intrat în vigoare, făcând ca Palau să devină o țară independentă, în asociație cu SUA. SUA răspunde de apărarea teritoriului și îi dă ajutor economic. În schimb, SUA are dreptul să aibă vase militare (inclusiv cu propulsie nucleară) în Palau timp de 50 de ani.
Grupuri etnice și religia
[modificare | modificare sursă]Populația este formată dintr-un amestec de rase polineziene, malaeziene și melaneziene. Circa 65% din populație sunt creștini (49% dintre ei fiind romano-catolici), iar 8,8% sunt modekngei (religie autohtonă).[6]
Economia
[modificare | modificare sursă]Culturile principale sunt nucile de cocos, copra, cassava, cartofi dulci.
Industria principală este turismul.
Resurse naturale: păduri, minerale (în special aur), produse de mare.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Palau”. The World Factbook. CIA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „2015 Human Development Report” (PDF). United Nations Development Programme. . Accesat în .
- ^ World Bank Open Data, accesat în
- ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ 404 - Page Not Found, travel.state.gov, arhivat din original la , accesat în
- ^ a b The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site-ul web ofical al Republicii Palau
- Palau - arhipelagul sporturilor acvatice, 15 aprilie 2008, Georgiana Fefea, Descoperă
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||
.svg)
 | Acest articol din domeniul geografiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa ! |
