Legiunea a XIII-a Gemina

Legiunea a XIII-a Gemina, o legiune de elită a armatelor romane, a participat la multe evenimente istorice însemnate. Spre deosebire de restul legiunilor romane, care aveau ca simbol taurul și acvila, simbolul „Legiunii a XIII-a Gemina” era leul. O altă particularitate era culoarea albastră a mantiilor și scuturilor. Culoarea celorlalte legiuni a fost roșul. Datorită problemelor financiare, Iulius Cezar a fost nevoit sa recruteze din centrul și sudul Italiei mulți condamnați la moarte. Legiunea xiii Gemina a fost înființată de Felix Sylla prin grațierea feluriților condamnați, în număr mare în sudul Italiei pentru vocația de miles, ostaș roman. Combativitatea deosebită a acestora a determinat instituirea unei tradiții în recrutarea membrilor legiunii. Cu timpul, membrii cohortelor auxiliare vor fi recrutați din afara Italiei. Astfel, arcașii erau sirieni iar cavaleria era alcătuită din sarmați.

Cronologie istorică

57 î.C. recrutată de Iulius Cezar
participă la războaiele galice; inclusiv la bătălia de la Alesia.
49 î.C. este legiunea care trece râul Rubicon alături de Iulius Cezar.
participă la bătăliile de la Pharsalus, Thapsus. Apoi la bătălia de la Munda.
45 î.C. este dizolvată, iar soldații lăsați la vatră și primesc terenuri agricole în Italia;
41 î.C. legiunea este reînființată de împăratul Cezar August (Octavian), parțial cu veteranii lui Iulius Cezar;
31 î.C. ia parte la războiul civil (inclusiv la lupta finală contra lui Marc Antoniu si Cleopatra la Actium); după bătălia de la Actium a fost trimisă în provincia Iliria;
16 î.C. legiunea este transferată în Panonia pentru înăbușirea unor revolte locale;
9 d.C. după eșecul romanilor din bătălia din pădurea Teutonburg cînd două legiuni romane sunt complet distruse de germani, legiunea a fost trimisă în provincia Germania Superior. Aceasta va reuși să învingă rezistența germanilor și va pacifica regiunea;
45 d.C. este trimisă din nou în Panonia;
89 d.C. legiunea a fost mutată pe Dunăre, la Vindobona (astăzi Viena);
92 d.C. participă în luptele contra sarmaților, apoi la războaiele dacice;
între 106-268 d.C. este staționată la Apulum (Alba-Iulia), devenind principala legiune din Dacia, până la retragerea aureliană. Soldații lăsați la vatră primesc terenuri agricole în Dacia;
268 d.C. este cantonată la Poetovio (azi Ptuj, în Slovenia);
270 d.C. este mutată în Colonia Ulpia Ratiaria (astăzi satul Artschav din Bulgaria, lângă Dunăre);
în jurul anului 400 d.C. Legiunea a XIII-a Gemina se destramă, întrucât salariile si proviziile nu au mai sosit.

Steagul legiunii nu a fost niciodată găsit, fiind ascuns de legionarii romani și devenind subiectul multor legende.

Legături externe

Adrian Bejan – Legiunea a XIII-a Gemina Arhivat în 26 martie 2009, la Wayback Machine.
Garda Legiunii a XIII-a Gemina - la Alba Iulia (Apulum)^{[nefuncțională]}

Galerie de imagini

Inscripţie tegulară cu numele Legiunii a XIII-a Gemina - LEGXIIIG
(Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia)
Inscripţie cu numele Legiunii a XIII-a Gemina pe cărămizile de la fundaţia cetăţii romane Stremţ, judeţul Alba, România
Piatră din zidul castrului roman Vindobona (Viena) conținând o dedicație facută de un anume Annius Rufus, menționând Legio XIII Gemina