Iuri Dolgoruki

Date personale
Iuri Dolgoruki

Născut	anii 1090 Pereiaslav, Cnezatul Pereiaslav, Rusia Kieveană
Decedat	15 mai 1157 (67 de ani)^[2] Kiev, Cnezatul Kievului, Rusia Kieveană^[1]
Înmormântat	Țerkva Spasa na Berestovi[*]
Părinți	Vladimir al II-lea Monomahul^[1] Eufimia[*][[Eufimia (Eufina from Poland)\|]]
Frați și surori	Eufemia de Kiew[] Agafia Vladimirovna[] Mstislav I Harald al Kievului[] Viacheslav I of Kiev[] Yaropolk II of Kiev[*]
Copii	Rostislav Iurievici[] Andrei Bogoliubski^[3]^[4]^[5] Gleb al Kievului[] Mihail I al Vladimirului[] Vsevolod al III-lea al Vladimirului[]^[6] Ivan Yuryevich[][[Ivan Yuryevich \|]] Boris Yurevich[][[Boris Yurevich ((1105-1159))\|]] Olga Yuryevna[][[Olga Yuryevna (-1182)\|]] Q4104908[] Mstislav, Duke of Novgorod[*][[Mstislav, Duke of Novgorod \|]] ...încă 2
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	politician
Limbi vorbite	slava orientală veche
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluri	Prince of Rostov[][[Prince of Rostov \|]] prinț al Kievului[]^[1]
Familie nobiliară	Dinastia Rurik
Prinț al Kievului[*]
Modifică date / text

Iuri^[7] Vladimirovici (în rusă: Ю́рий Влади́мирович și în ucraineană: Юрій Володи́мирович), poreclit Iuri Dolgoruki^[8] (în rusă: Ю́рий Долгору́кий și în ucraineană Юрій Довгору́кий), a fost un Mare Cneaz de Rusia Kieveană (n. anii 1090, Pereiaslav, Cnezatul Pereiaslav, Rusia Kieveană – d. 15 mai 1157, Kiev, Cnezatul Kievului, Rusia Kieveană) din Dinastia Rurik, care a domnit între 1149 și 1151, apoi între 1155 și 1157.

Părinții săi au fost Vladimir al II-lea Monomahul, Mare Cneaz de Rusia Kieveană și nobil bizantin, și Eufimia, nobilă bizantină; a fost și cneaz de Vladimir-Suzdal între 1108 și 1157.

Porecla de Dolgoruki („Brațe lungi”, „Mâini lungi”) provine de la marea sa influență în luptele pentru coroana Marelui Principat al Kievului.^[9] A rămas în istorie ca fondator al orașului Moscova.^[10]

Biografie

Problema datei nașterii lui Iuri

Istoricul V. N. Tatișcev a declarat data nașterii lui Iuri 1090^[11], dar sursele pe baza cărora a făcut această afirmație sunt necunoscute. Există o presupunere, că mama Gyurgevoi (așa este numită mama lui Iuri Dolgoruki în Învățăturile lui Vladimir Monomahul, a fost Gytha of Wessex / Gytha de Wessex, prima soție a lui Vladimir al II-lea Monomahul^[12]^[13], fiica ultimului rege anglo-saxon al Angliei, Harold al II-lea Godwinson. Potrivit Letopisețului Laurențian^[14], prima soție a lui Vladimir menționată în aceasta a murit la 7 mai 1107, însă istoricul A. V. Nazarenko consideră că, de fapt, este vorba despre cea de-a doua soție a lui Vladimir Monomahul și mama lui Iuri Dolgoruki.^[15] Potrivit înscrisurilor mănăstirii Sfântului Pantelimon din Köln, Gytha de Wessex a murit la 10 martie, în ipoteza lui A. V. Nazarenko - 1098, și în afara vechiului stat rus.^[15] Prin urmare, există ipoteza că Iuri s-a născut în 1098-1100 și a fost fiul lui Vladimir Monomahul cu cea de a doua sa soție.^[11] Pe de altă parte, Iuri s-a căsătorit, prima oară, la 12 ianuarie 1108. La acea dată, însă ar fi avut cca 10 ani. Ceea ce este absurd. De aici rezultă că Iuri Vladimirovici s-a născut cu câțiva ani înainte de 1098, mama sa putând fi Gytha de Wessex (decedată în 1106 sau 1107) sau o concubină.

Domnia

Fiind al șaselea fiu al Marelui Cneaz al Kievului Vladimir al II-lea, nu a vrut să se mulțumească cu puțin și, din tinerețe, scopul său a fost cucerirea Marelui Cnezat, ceea ce ia adus numele de „Dolgoruki” (care vine de la sintagma долгие руки (citit: dolghiie ruki) care înseamnă „brațe lungi” sau „mâni lungi”).

În 1108, tatăl său l-a trimis să conducă teritoriile Rostov și Suzdal. La acea vreme, această zonă din nord-estul Rusiei Kievene era puțin populată, iar Iuri a fondat câteva forturi și orașe precum Tver, Kostroma și Vologda, dar și orașele Ksniatin (azi, Скнятино, transliterat: Skniatino) în 1134, Pereslavl-Zalesski și Iuriev-Polski în 1152, iar Dmitrov în 1154.

În 1120, a luat parte la războiul împotriva bulgarilor de pe Volga. În 1120, s-a certat cu boierii din Rostov, apoi și-a schimbat capitala, stabilindu-se la Suzdal. În 1135, era noul prinț al Pereiaslavlului, apoi, un an mai târziu, s-a întors la Suzdal, vechiul său fief.

După moartea fratelui său Mstislav I, Marele Cneaz al Kievului, primul său succes a fost în 1149, când a învins trupele nepotului său Iziaslav al II-lea Mstislavici. Dar nu a putut păstra această cucerire mult timp și a fost alungat din Kiev în 1151.

A doua oară, Iuri Dolgoruki a ocupat Kievul în 1154, cu acordul celuilalt Mare Cneaz al Kievului, Rostislav I, care fusese alungat din capitală de Iziaslav al III-lea Davidovici, care preluase puterea. După aceea, cneazul Rostislav l-a ridicat la rangul de Mare Cneaz al Kievului.

El a guvernat apoi Kievul din 1155 până la moartea sa pe 15 mai 1157, survenită în urma indigestiei contractate în timpul unui „chef monstru” cu un boier, prieten de-al său (conform zvonurilor vremii, ar fi putut fi otrăvit). După domnia sa, anarhia s-a răspândit în Kiev, unde mulți Mari Cnezi s-au succedat pe tron, a căror autoritate devenind aproape nulă.

Moscova

Orașul Moscova a fost menționat pentru prima oară în anul 1147, într-un mesaj pe care Iuri Dolgoruki l-a trimis aliatului său Sviatoslav Olgovici, cneazul de Novgorod-Severski, pentru a-l invita să țină consiliu și să aibă o sărbătoare.

Nouă ani mai târziu, în 1156, Dolgoruki a „întemeiat” oficial orașul, înconjurându-l cu metereze de lemn și un șanț la locul care avea să devină Kremlinul.^[10]

Familie

Controverse privind identitatea mamei lui Iuri

Există două relatări diferite cu privire la data morții lui Gytha de Wessex / Gytha of Wessex, prima soție a Marelui Cneaz al Kievului Vladimir al II-lea, tatăl lui Iuri. Decesul Gythei este plasat între 1098 și 1107. Potrivit unei inscripții din biserica Sfântul Pantaleon din Köln, Regina Gytha a murit ca monahie la 10 martie 1098.^[16] Se spune că la această dată a fost ținută o slujbă pentru ea, pentru a comemora timpul petrecut în Flandra. Se spune că ea l-ar fi însoțit pe Godefroy de Bouillon într-un pelerinaj în Țara Sfântă în timpul Primei Cruciade și că ar fi murit acolo.^[16] În plus, Vladimir al II-lea s-a căsătorit un an mai târziu cu o altă femeie pe nume Eufimia. Pe de altă parte, ea este echivalată cu soția fără nume a lui Vladimir al II-lea menționată în Cronica lui Nestor, despre care se spune că ar fi murit la Smolensk la 7 mai 1107.^[16]^[17]

Potrivit Testamentului lui Vladimir Monomahul, mama lui Iuri Dolgorukiy a murit la 7 mai 1107. Dacă Gytha a murit în 1098, atunci Iuri ar fi putut fi fiul celei de-a doua soții a tatălui său, Eufimia (cu care Vladimir Monomahul, în acest caz, se presupune că s-a căsătorit în jurul anului 1099). Cu toate acestea, înseamnă că nu există nicio mențiune în lucrările lui Vladimir Monomahul despre moartea lui Gytha, în ciuda faptului că aceasta a fost prima sa soție. Nașterea lui Iuri cade atunci în jurul anului 1099/1100. Cu toate acestea, Cronica primară consemnează prima căsătorie a lui Iuri, la 12 ianuarie 1108. Aceasta înseamnă că Iuri s-a născut înainte de circa 1099/1100 (deoarece nu putea avea 6-9 ani la momentul căsătoriei). Apoi, înseamnă că Gytha ar fi putut fi mama lui Iuri și a murit în 1107.

Diferitele versiuni ale Cronicii vremurilor trecute des ne se pun de acord în privința anului morții lui Gytha. Letopisețul lui Ipatiev o situează 7 mai 1106, în timp ce Letopisețul Laurențian o plasează un an mai târziu, la 7 mai 1107.^[18]

Gytha a avut cel puțin cinci fii cu Vladimir al II-lea Monomahul:

Mstislav I (n. 1 iunie 1076 – d. 14 aprilie 1132), Mare Cneaz de Kiev ;
Iziaslav (n. prin 1077 – d. 6 septembrie 1096), cneaz de Kursk;
Sviatoslav (n. prin 1080 – d. 16 martie 1114), cneaz Smolensk și de Pereiaslav;
Iaropolk al II-lea (n. 1082 – d. 18 febuarie 1139), Mare Cneaz de Kiev ;
Viaceslav I (n. 1083 – d. 2 februarie 1154), Mare Cneaz de Kiev.

Este posibil ca Gytha să fi fost și mama a încă doi fii suplimentari:^[18]

Roman (mort la 6 ianuarie 1119, cneaz al Volâniei;
Iuri Dolgoruki (n. prin 1099 – d. 15 mai 1157), Mare Cneaz de Kiev (poate de la o concubină).

Căsătorii și descendență

Iuri Dolgoruki a contractat două căsătorii. Prima a avut loc la 12 ianuarie 1108, conform Cronicii lui Nestor, cu o fiică a lui Aepa, fiul lui Osen, hanul polovțienilor (sau cumani, un popor războinic nomad turco-mongol).

Următorii copii sunt considerați a fi atribuiți primei sale soții:

Rostislav (mort la 6 aprilie 1151), cneaz de Pereiaslavl;
Ivan (mort la 24 februarie 1147), cneaz de Kursk;
Andrei Bogoliubski (n. 1111 – d. 28 iunie 1174, fondatorul liniei de cnezi din Suzdal, Vladimir și Rostov;
Boris (mort la 2 mai 1159), cneaz de Belgorod și de Turov;
Olga (moartă în 1189), căsătorită cu Iaroslav I Osmomîsl;
Maria (moartă în 1166), căsătorită cu Oleg Sviatoslavici, cneaz de Novgorod;
Sviatoslav (mort la 11 ianuarie 1174);
Iaroslav (mort la 12 aprilie 1166);
Gleb I (mort în 1171), Mare Cneaz al Kievului;
Mstislav (mort în 1162), cneaz de Novgorod;
Vassilko (depus (destituit) în 1161 și mort în 1162), cneaz de Souzdal.

Cea de-a doua soție a sa, Elena (care s-a întors la Constantinopol după moartea lui Iuri, potrivit istoricului Nikolai Karamzin), poate fi, potrivit surselor, membră a dinastiei Comnene (domnind în Imperiul Bizantin în timpul vieții lui Iuri). Ea poate fi fiica lui Isac Comnenul (și, prin urmare, nepoata lui Alexie I Comnenul și Irina Ducas).

Copiii următori, care sunt cei mai tineri, sunt considerați ca fiind atribuiți celei de-a doua soții a lui Iuri, Elena:

Mihail I Iurievici (mort la 20 iunie 1176);
Vsevolod al III-lea Vladimirski (n. 1154 – mort la 12 aprilie 1212);
David;
Iaropolk.

Iuri a avut un total vreo cincisprezece copii, însă mamele exacte ale unora dintre aceștia nu sunt cunoscute.

Predecesori

16. Vladimir I al Kievului

8. Iaroslav I cel Înțelept

17. Rogneda de Poloțk

4. Vsevolod I al Kievului

18. Olof Skötkonung

9. Ingigerd a Suediei

19. Estrid de Obotrite

2. Vladimir al II-lea Monomahul

20. Theodosie Monomahul

10. Constantin al IX-lea Monomahul

5. Anastasia de Bizanț

22. Vasile Skleros

11. Pulcheria Skleraina
Pulcheria Skleros

23. Pulcheria Argyre

1. Iuri Dolgoruki

3. Eufimia

Posteritate

Moscoviții au o admirație puternică pentru Iuri Dolgoruky, considerat fondatorul legendar al orașului lor. În 1954, un monument în cinstea sa, sculptat de Serghei Mihailovici Orlov, a fost ridicat pe strada Tverskaia din Moscova, bulevardul principal al orașului, vis-à-vis de primărie.
Imaginea lui Dolgoruki a fost gravatǎ pe o medalie „Comemorarea a 800 de ani a Moscovei”, emisă în 1947.
Un submarin nuclear, K-535 Iuri Dolgoruki, a fost numit în onoarea sa.
Asteroidul 7223 Dolgorukij, din centura principală, descoperit în 1982, a fost denumit în onoarea lui.
În 1997, pentru sărbătorirea a 850 de ani de la fondarea Moscovei, Banca Rusiei a emis o monedă, cu valoarea de nominală de 100 de ruble, pe reversul căreia a fost gravată imaginea monumentului dedicat lui Iuri Dolgoruki de la Moscova.

Note

^ ^a ^b ^c MSIe2/Iuri Dolgoruki[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Ciuvașskaia iențiklopedia
^ IeSBE / Andrei Iurievici Bogoliubski[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ RBS / Andrei Iurievici Bogoliubski[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ VIe / Andrei Bogoliubskii, veliki kneaz Vladimirski i Kievski[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Genealogics
^ Numit și Gheorghi (Гео́ргий), sau, în română, Gheorghe, dar și Gyurgi, Dyurgi, sau Gheorghi I al Rus
^ Care semnifică „Iuri cu Brațul Lung”, ca aurmare a ambiției sale.
^ en Janet Martin, Medieval Russia, 980-1584, Cambridge: Cambridge University Press, 2007.
^ ^a ^b fr Pierre Lorrain, Moscou et la naissance d'une nation, Paris: Bartillat, 2010.
^ ^a ^b Пчелов 2004.
^ „Голубовская Н. П. Владимир Мономах, Киев, 1915. — С. 99” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 noiembrie 2019. Accesat în 1 noiembrie 2019.
^ Format:Книга:Пашуто В. Т.: Внешняя политика Древней Руси
^ летопись]. Arhivat în 12 august 2021, la Wayback Machine.. Полное собрание русских летописей. Т. 1, 1846 — С. 120
^ ^a ^b Назаренко А. В. Чудо св. Пантелеймона о «русском короле Харальде»: монастырь св. Пантелеймона в Кёльне и семейство Мстислава Великого (конец XI — начало XII века). Arhivat în 29 octombrie 2019, la Wayback Machine. // Древняя Русь на международных путях: Междисциплинарные очерки культурных, торговых, политических связей IX—XII вв
^ ^a ^b ^c Alexander Nazarenko. Древняя Русь на международных путях. Moskau. 2001. ISBN 5-7859-0085-8. pp. 589, 596–597, 600–601, 606–608.
^ Wladimir Paschuto. Внешняя политика Древней Руси. Наука. p. 135.
^ ^a ^b Zajac 2022.

Bibliografie

fr Pierre Lorrain, Moscou et la naissance d'une nation, Paris: Bartillat, 2010.
en Janet Martin, Medieval Russia, 980-1584, Cambridge: Cambridge University Press, 2007.
fr Francis Dvornik, Les Slaves : histoire et civilisation, de l'Antiquité aux débuts de l'Époque contemporaine, La Russie de Kiev, pages 171 à 228. Paris: Seuil, 1970.
fr Gustave Welter, Histoire de la Russie, Paris: Petite Bibliothèque Payot, 1963.
fr Michel Heller : Histoire de la Russie et de son Empire, 2015, Éd. Tempus Perrin, ISBN: 978-2262051631.
en Talia Zajac, « Gytha of Wessex [Gytha Haraldsdottir; Queen Gytha the Old] (b. in or before 1062, d.1106/1107) », în Oxford Dictionary of National Biography, Oxford University Press, 2022.
uc Пчелов Е. В. Заглавие=Генеалогия семьи Юрия Долгорукого Format:Http://history.org.ua/JournALL/ruthenica/3/3.pdf

[2fc9c5b4442d6173bef89e2c1c7072c5-1] MSIe2/Iuri Dolgoruki[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98-2] Ciuvașskaia iențiklopedia

[f939b166a74480c958f98b02d6a1683d-3] IeSBE / Andrei Iurievici Bogoliubski[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[2b3bf35f52784fe06f080498d4f7cea6-4] RBS / Andrei Iurievici Bogoliubski[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[3d1349387a951d5c5d4586b950779e57-5] VIe / Andrei Bogoliubskii, veliki kneaz Vladimirski i Kievski[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-6] Genealogics

[7] Numit și Gheorghi (Гео́ргий), sau, în română, Gheorghe, dar și Gyurgi, Dyurgi, sau Gheorghi I al Rus

[8] Care semnifică „Iuri cu Brațul Lung”, ca aurmare a ambiției sale.

[9] Janet Martin, Medieval Russia, 980-1584, Cambridge: Cambridge University Press, 2007.

[Lorrain-10] r Pierre Lorrain, Moscou et la naissance d'une nation, Paris: Bartillat, 2010.

[FOOTNOTEПчелов2004-11] Пчелов 2004.

[12] „Голубовская Н. П. Владимир Мономах, Киев, 1915. — С. 99” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 noiembrie 2019. Accesat în 1 noiembrie 2019.

[:0-13] Format:Книга:Пашуто В. Т.: Внешняя политика Древней Руси

[14] летопись]. Arhivat în 12 august 2021, la Wayback Machine.. Полное собрание русских летописей. Т. 1, 1846 — С. 120

[Назаренко-15] Назаренко А. В. Чудо св. Пантелеймона о «русском короле Харальде»: монастырь св. Пантелеймона в Кёльне и семейство Мстислава Великого (конец XI — начало XII века). Arhivat în 29 octombrie 2019, la Wayback Machine. // Древняя Русь на международных путях: Междисциплинарные очерки культурных, торговых, политических связей IX—XII вв

[wlad-16] Alexander Nazarenko. Древняя Русь на международных путях. Moskau. 2001. ISBN 5-7859-0085-8. pp. 589, 596–597, 600–601, 606–608.

[eins-17] Wladimir Paschuto. Внешняя политика Древней Руси. Наука. p. 135.

[FOOTNOTEZajac2022-18] Zajac 2022.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]