iBet uBet web content aggregator. Adding the entire web to your favor.
iBet uBet web content aggregator. Adding the entire web to your favor.



Link to original content: https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiră
Chiră - Wikipedia Sari la conținut

Chiră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chiră
Chiră de baltă (Sterna hirundo)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Charadriiformes
Familie: Laridae
Subfamilie: Sterninae
Bonaparte, 1838
Genuri

Chirele sau sterninele (Sterninae), este o subfamilie de pescăruși (Laridae) care includ chirele, pescărițele, chirighițele. Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare. În trecut subfamilia sternine (Sterninae) era inclusă în familia sternide (Sternidae), dar în prezent face parte din familia laride (Laridae). Sterninele sunt păsări migratoare tipice, care sunt răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile arctice. Subfamilia cuprinde 9 genuri cu 39 de specii.

În România se întâlnesc 9 specii: chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chirighița neagră (Chlidonias niger), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), pescărița mare (Hydroprogne caspia), chira de baltă (Sterna hirundo), chira polară (Sterna paradisaea), chira mică (Sternula albifrons) și chira de mare (Thalasseus sandvicensis).

În Republica Moldova se întâlnesc 8 specii: chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chirighița neagră (Chlidonias niger), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), pescărița mare (Hydroprogne caspia), chira de baltă (Sterna hirundo), chira mică (Sternula albifrons) și chira de mare (Thalasseus sandvicensis).

Caractere morfologice

[modificare | modificare sursă]

Sternidaele sunt mai mici ca pescărușii, ele având mărimea corporală între 24 – 40 cm. Sunt păsări suple și spre deosebire de pescăruși au aripile mai înguste și coadă bifurcată ca rândunicile. Penajul păsărilor este în general alb cu negru, mai multe specii au o pată neagră pe cap.

Arealul de răspândire

[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe specii trăiesc pe litoralul mărilor, unele specii trăind însă și pe malul apelor în interiorul continentelor. Păsările în timpul migrației parcug până la locul de iernare distanțe enorme.

Mod de viață

[modificare | modificare sursă]

Păsările au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt așezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici așezate des pe vegetații acvatice plutitoare. Rândunicile de mare înoată rar, hrana care constă din peștișori o procură prin plonjare în apă. Majoritatea sunt bune zburătoare. Unele specii migrează iarna de pe litoralurile din Europa Centrală peste 40.000 km [1] până în emisfera sudică în Antarctica, ca vara să se reîntoarcă în nord.

Familia sternide (Sternidae) include 3 subfamilii: subfamilia Sterninae (9 genuri - Onychoprion, Sternula, Phaetusa, Gelochelidon, Hydroprogne, Larosterna, Chlidonias, Sterna și Thalasseus), subfamilia Anoinae (2 geniri – Anous și Procelsterna) și subfamilia Gyginae (1 gen – Gygis). Toate aceste subfamilii sunt incluse în prezent în familia laride (Laridae).[2]

Subfamilia sterninele (Sterninae) include 39 de specii, repartizate în 9 genuri:[3]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Seeschwalben (în germană),  
  2. ^ Gochfeld, M., Burger, J. & Bonan, A. (2019). Terns (Sternidae). In: del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. & de Juana, E. (eds.). Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions, Barcelona.
  3. ^ Gochfeld, M., Burger, J. & Bonan, A. (2019). Terns (Sternidae). In: del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. & de Juana, E. (eds.). Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions, Barcelona.