Bulgur
Aspect
Bulgur | |
Origine | |
---|---|
Locul de origine | Orientul Mijlociu Caucaz sudul Rusiei Balcani nordul Indiei Pakistan |
Informații | |
Ingredient principal | grâu |
Calorii | 83 kcal (350 kJ) |
Modifică date / text |
Valori nutritive pentru 100 g | |
---|---|
Energie | 83 kcal (350 kJ) |
Carbohidrați | 18.58 g |
- Zahăr | 0.10 g |
- Fibre alimentare | 4.5 g |
Grăsimi | 0.24 g |
Proteine | 3.08 g |
Vitamina A echiv. | 0.0 μg (0%) |
Vitamina A | 1 IU |
Tiamină (vit. B1) | 0.057 mg (5%) |
Riboflavină (vit. B2) | 0.028 mg (2%) |
Niacină (vit. B3) | 1.000 mg (7%) |
Vitamina B6 | 0.083 mg (6%) |
Acid folic (vit. B9) | 18 μg (5%) |
Vitamina C | 0.0 mg (0%) |
Vitamina E | 0.01 mg (0%) |
Calciu | 10 mg (1%) |
Fier | 0.96 mg (7%) |
Magneziu | 32 mg (9%) |
Fosfor | 40 mg (6%) |
Potasiu | 68 mg (1%) |
Sodiu | 5 mg (0%) |
Zinc | 0.57 mg (6%) |
USDA Nutritional Database Procentele din paranteze sunt în funcție de recomandările americane pentru adulți. Sursa: USDA Nutrient Database |
Bulgur (din turcă bulgur; cu sensul de crupe)[1] sau burghul (din arabă برغل, burġul, cu sensul de crupe)[2] este un aliment din cereale obținut din crupe crăpate parțial fierte ale mai multor specii diferite de grâu, cel mai adesea din grâu dur (Triticum durum). Își are originea în bucătăria din Orientul Mijlociu.[3][4][5] Are o aromă ușoară, de nucă.[6] Este un ingredient care se gătește similar cu orezul sau cușcușul.[7]
Este cunoscut încă din vremurile biblice (menționat în II Regi 17:19 și Proverbe 27:22, Ezechiel 44:30 și Neemia 10:37). Prima mențiune scrisă apare pe tăblițele cuneiforme din timpul lui Assurnasirpal al II-lea (sec. IX î.Hr.).[8] Cea mai veche descoperire arheologică datează din mileniul al VI-lea î.Hr. [9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Bulgur | Definition of Bulgur by Merriam-Webster”. Merriam-webster.com. Accesat în .
- ^ „Burghul | Define Burghul at Dictionary.com”. Dictionary.reference.com. Accesat în .
- ^ Irina Petrosian; David Underwood (). Armenian Food: Fact, Fiction & Folklore. Lulu.com. p. 58. ISBN 978-1-4116-9865-9.
- ^ LeeAnne Gelletly (). The Kurds. Mason Crest. p. 83. ISBN 978-1-63355-946-2.
- ^ Ken Albala (). Food Cultures of the World Encyclopedia [4 volumes]: [Four Volumes]. ABC-CLIO. p. 261. ISBN 978-0-313-37627-6.
- ^ Victoria Wise (). The Pressure Cooker Gourmet: 225 Recipes for Great-Tasting, Long-Simmered Flavors in Just Minutes. Harvard Common Press. p. 230. ISBN 978-1-55832-201-1.
- ^ CSID, Redactia (), Bulgur în dietă - ce beneficii are acest aliment și cum se prepară, CSID: Ce se întâmplă Doctore?
- ^ [1]
- ^ Mic dejun uscat al strămoșilor, 2008 , p. 47: „... acest terci a fost gătit între anii 5920-5730 î.Hr. ... oamenii din neolitic au gătit mai întâi grâul, apoi l-au uscat sub soarele fierbinte ... Folosind o tehnologie similară, locuitorii din Orientul Mijlociu gătesc și astăzi bulgurul ...”.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de bulgur la Wikimedia Commons