Dragi cititori,
Doresc sa va invit la un tur arhitectural pe subiectul stilului Valah, cunoscut de asemnea ca Brancovenesc, unic Romaniei, o fascinanta fuziune intre traditiile bizantine locale, islamice ale Imperiului Otoman, impreuna cu elemente de renastere si baroc, o expresie a spiritului acestei tari aflate la junctura civilizatiilor Europei si a Orientului. S-a desfasurat in Principatul Tarii Romanesti, al Valahiei, cu precadere in sec. 18, intr-o perioada de stabilitate si prosperitate pentru acea provincie de frontiera a Sublimei Porti. In Bucuresti s-a stabilit, la vremea aceea, definitiv capitala, iar ca rezultat, orasul este inzestrat cu un mare ansamblu de monumente arhitecturale in acel stil singular.
Aceasta excursie arhitecturala este programata pentru duminica 19 mai 2024, intre orele 11.30h – 13.30h, si poate fi de interes pentru oricare dintre dumneavoastra, localnic, sau aflat in vizita ca turist sau cu afaceri, dorind sa inteleaga caracterul acestei metropole prin descoperirea si intelegerea fascinantei sale arhitecturi vechi, impreuna cu procesele sociale si economice ce o conditioneaza.
Bucurestiul este acum o capitala nationala in cadrul Uniunii Europene, legata in principal cu centrul si vestul Europei, insa orasul, majoritatea istoriei sale, pana in ultimul sfert al sec. 19, a fost parte a lumii otomane, in acelasi maret imperiu cu Mecca, Damasc, Bagdad, Cairo sau Tunis. Aceasta va da o perspectiva a enormei influnete a sultanatului turcesc in coltul nostru de Europa. Adaugati la acele coordonate geopolitice si culturale, remarcabila situatie a Valahiei, impreuna cu Moldova, ca singurele protectorate crestine ale imperiului islamic al Portii, necolonizate cu populatii musulmane. Conditiile acestea au constituit astfel un soi de vas Petri in cadrul caruia arta si arhitectura valaha (brancoveneasca) s-a cristalizat si evoluat. Componentele renascentiste si baroce au venit prin ruta ocolitoare a Istanbului, prin absortia ideilor Iluminismului de catre cosmopolita capitala otomana, radiate apoi in provincii, si nu cum ne-am fi asteptat, din Imperiul Austriac, vecin, de peste Muntii Carpati, din Transilvania, unde crestele lor inalte erau nu numai un obstacol geografic cu Europa, dar reprezentau de asemenea o formidabila bariera culturala.
In esenta, arhitectura valaha arata ca o coalescenta intre o biserica si o moschee. Pentru ochiul proaspat al vizitatorului din strainatate, sau chiar din Ardeal, seamana cu un ametitor caleidoscop de fatete bizantine, din Asia Centrala, ruso-tataresti, sau maure, un loc unde estul intalneste vestul. Stilul valah este astfel o expresie artistica crestina a realitatii politice, economice si culturale in imperiul islamic al otomanilor. Cu arcele chila, sustinute de coloane bizantine, mocarabi, bogate decoratii florale de inspiratie persana, pilastri baroci, si ancadramente renascentiste de fereastra si usa, designul valah este un limbaj al unui geniu artistic, care in era urmatorare, a natiunii, va deveni sursa primara de inspiratie pentru arhitectura nationala, stilul neoromanesc, o alta componenta vitala a peisajului construit local. Citește mai mult
Formele arhitecturale brancovenesti ce s-au dezvoltat intre mijlocul sec. 17 si primele decade ale sec. 18, corespundeau intentiei de a simboliza viata si varietatea de credinta religioasa a locului in care acestea luasera forma, acela al Tarii Romanesti in sine. In arhitectura acestor edificii se regaseau deci universul mental si psihologia celor care le-au ridicat si celor carora le erau destinate. De aceea in simbolistica acelor edifcii trebuie cautat raspunsul la intrebarea de ce constructiile religioase mai ales, au dobandit un limbaj cu totul unic in epoca brancoveneasca, ducand la nasterea stilului brancovenesc, specific acestui principat si atat de important la fundamentarea stilului neoromanesc din epoca moderna.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 