Formele arhitecturale brancovenesti ce s-au dezvoltat intre mijlocul sec. 17 si primele decade ale sec. 18, corespundeau intentiei de a simboliza viata si varietatea de credinta religioasa a locului in care acestea luasera forma, acela al Tarii Romanesti in sine. In arhitectura acestor edificii se regaseau deci universul mental si psihologia celor care le-au ridicat si celor carora le erau destinate. De aceea in simbolistica acelor edifcii trebuie cautat raspunsul la intrebarea de ce constructiile religioase mai ales, au dobandit un limbaj cu totul unic in epoca brancoveneasca, ducand la nasterea stilului brancovenesc, specific acestui principat si atat de important la fundamentarea stilului neoromanesc din epoca moderna.
In opinia mea notiunile stilistice folosite in istoria artelor din centrul si vestul Europei nu sunt cele mai adecvate mijloace de a diseca schema stilistica a acestor cladiri, ci mai pertinente sunt schemele de analiza aplicate arhitecturii Imperiului Otoman, din care Tara Romaneasca facea atunci ferm parte, atat celei de sorginte crestina, cat mai ales islamice.
Ce trebuie permanent sa tinem cont e ca mesajul crestin de a urma chemarea si vocatia lui Isus, in conditiile de subordonare la religia musulmana, ideologia suprema a califatului otoman, genera o cu totul alta dinamica de exprimare artistica si implicit arhitecturala in interiorul milletului crestin din care Valahia facea parte, diferita de tarile in care crestinismul era religia si de asemenea ideologia suprema, ca in Rusia sau Austria. Astfel in epoca brancoveneasca arhitectura s-a exprimat pe baza coordonatelor plastice specifice mediului cultural al imperiului padisahului, cautand armonia si univeralitatea umanitatii in realitatea politica, economica si culturala a suprematiei lumii musulmane. Arhitectura brancoveneasca a devenit in acest fel o zona privilegiata de exprimare libera si sofisticata, de travaliu spiritual spre atingerea desavarsirii si maretiei simbolizata de faptele si viata lui Isus, ce fascinau atat pe principii Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu in timpul carora stilul numit acum brancovenesc a luat forma si continut, cat si pe populatia Tarii Romaneasti, ce a asigurat continuarea stilului si dupa instaurarea regimului fanariot.
Valentin Mandache, expert in case de epoca
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 