Nu o sa incep, asa cum v-ati astepta, cu evenimentele din 1989, dar cu unele un pic mai indepartate, anume cele din 24 februarie 1945. Acestea din urma poarta o asemanare cu ceea ce s-a intamplat 42 de ani mai tarziu, din cauza prezentei in cele doua cazuri distincte a unor tragatori necunoscuti.
Dupa ce guvernul condus de Constantin Sanatescu a cazut in urma crizei politice create de Frontul National Democrat, denumirea aliantei dintre Partidul Comunist Roman si Partidul Social Democrat la acea vreme, Regele Mihai il numeste pe generalul Nicolae Radescu ca presedinte al Consiliului de Ministri si ii ofera sarcina de a face un nou guvern.
Generalul Radescu accepta aceasta functie la 6 decembrie 1944 si pune la punct un guvern in care principalele formatiuni politice erau PNL, PNT si sus-numitul FND. Politica generalului Radescu s-a concentrat pe refacerea relatiilor deteriorate cu Uniunea Sovietica, sa puna in aplicare conditiile armistitiului semnat pe 12 septembrie si sa readuca ordinea in tara.
Activitatea guvernului Radescu insa era sabotata de FND, ce dorea un prim-ministru comunist. In acest sens Gheorghiu-Dej face si o scurta vizita la Moscova unde se discuta cele mai bune metode ca partidele comuniste sa ajunga la putere si ca fortele democrate sa fie inlaturate.
Dupa ce soarta Romaniei este hotarata definitiv de Marile Puteri si este pusa sub aria de influenta a Uniunii Sovietice, in tara incep manifestatii de strada deosebit de violente indreptate spre guvernul Radescu, menite sa zdruncine legimitatea acestuia si sa il destabilizeze. Si asa ajungem la ziua de 24 februarie 1945.
Februarie 1945
Comunistii se aduna in Piata Palatului din Bucuresti pentru a protesta fata de Radescu, foarte aproape de cladirea Ministerului de Interne, unde functiona si Consiliului de Ministri.
Paza militara a obiectivului era formata doar din 200 de jandarmi si cativa procuri militari, in timp ce piata se umpluse cu zeci de mii de persoane. Procurorii fusesera informati ca exista posibilitatea ca demonstrantii sa atace institutia si sa incerce rasturnarea guvernului asa ca erau in alerta maxima.
Manifestatiile comuniste
Totul a decurs pasnic la inceput, dar cand liderii comunisti s-au urcat pe tribuna sa inceapa discursurile dintr-o cladire invecinata persoane necunoscute au inceput sa traga asupra oamenilor adunati in Piata Palatului. Au fost cateva zeci de morti si raniti.
Demonstrantii, panicati de tirul intens, au dat vina pe soldatii si jandarmii din minister si au incercat sa ia cu asalt institutia. Se scanda "Jos Radescu!" si "Moarte asasinilor!". Soldatii ce aveau ca sarcina protejarea ministerului au fost luati si ei prin surprindere de focurile de arma, totusi au opus rezistenta multimii si au raspuns cu focuri de avertisment si au tras la picioarele demonstrantilor pentru a-i indeparta.
In rapoartele de ancheta jandarmii mentioneaza ca s-a tras din imprejurimi, dar si ca focurile de arma din cladiri s-au oprit odata cu incercarea manifestantilor de a lua cu asalt curtea interioara a ministerului.
Se reuseste mentinerea la distanta a manifestantilor si inspre seara lucrurile pareau sa se linisteasca, dar un grup de cateva sute de studenti au pornit propria lor demonstratie pentru a arata sustinerea lor pentru regele Mihai si prim-ministrul Radescu. Din nou s-a tras, de aceasta data dintr-o masina si au fost ucisi doi tineri si raniti alti 11.
Ultimul guvern democrat
Fiind considerat responsabil pentru evenimentele din ziua de 24 februarie, sovieticii si comunistii romani cer imediat demisia generalului Radescu. Acesta este fortat in cele din urma sa si-o depuna, iar guvernul Radescu, ultimul liber al tarii, este inlocuit de cel condus de Petru Groza.
Decembrie 1989
Revenim la evenimentele din 22 decembrie 1989. Ceausescu este nevoit sa fuga cu elicopterul de pe acoperisul sediului Comitetului Central, spre euforia populatiei.
In lipsa unei conduceri se contureaza o serie de centre de putere. Se formeaza unul in jurul lui Ilie Verdet si unul in jurul lui Ion Iliescu, sprijinit de generalul Victor Stanculescu, ministrul Apararii. Grupul comunist condus de Ilie Verdet a dorit crearea unui nou guvern, guvern care a picat dupa nici 20 de minute sub scandarile si huiduielile populatiei ce nu doreau alti comunisti la putere.
Atentie, se trage!
Dupa ora sase si jumatate in acea dupa-amiza a inceput sa se traga in populatie. A urmat haos si confuzie. Televiziunea, prin dezinformare si manipulare, adauga tensiuni psihozei deja create. Tancurile erau asezate in fata institutiilor importante, TAB-urile patrulau strazile si pana si unii oameni de pe strada fusesera inarmati. Se tragea in mod haotic, de multe ori fiind ranite sau ucise persoane nevinovate. Panica era atat de mare ca pana si deschiderea unui geam putea sa atraga focuri de arma.
Ion Iliescu anunta la ora unsprezece formarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, iar puterea a fost preluata de comunistii de rangul doi din partid. In zilele urmatoare inca se mai auzeau rafale de arma, dar acestea au incetat definitiv dupa executarea sotilor Ceausescu.
Mai mult de 515 de persoane au murit dupa 22 decembrie si alte 1.162 au fost ranite. Pana in ziua de azi nicio persoana care a tras in revolutionari nu a fost judecata, inca existand diverse teorii conspirationiste sau speculatii, mentinandu-se astfel si acum, ca si atunci aceasta confuzie in legatura cu identitatea si scopul celor care au tras.
