In engleza, substantivul "welfare" are douasensuri principale: primul, cel vechi, originar, de "bunastare"(well-being), iar al doilea, relativ recent, datând de la inceputulsecolului XX, de "ajutor social", "asistenta sociala".
Sintagma "welfare state", "statul bunastarii", afost creata in Marea Britanie in timpul celui de-al Doilea RazboiMondial, pentru a contrasta, propagandistic, cu "warfare state","statul razboinic" al Germaniei care declansase conflagratia.
Plasata in acest context istoric, redareasintagmei engleze "welfare state" (cu accentul pus pe primul sensal lui "welfare") prin romanescul "statul bunastarii", spaniolul"Estado del bienestar" sau italianul "stato del benessere" nuproduce confuzii.
Aplicate politicilor economice postbelice dinOccidentul Europei (politici de sorginte keynesiana, care atribuiaustatului un rol activ si hotarâtor in stimularea economiei),sintagmele isi mai pastreaza, partial, adecvarea. Un citat precumcel ce urmeaza nu produce confuzii: "Masinaria statului bunastariiproduce un imens aparat administrativ in incercarea de subordonarea economicului de catre politic" (Adev. 1 V 09). Din clipa, insa,in care "statul bunastarii" vrea sa desemneze si statul protectorde tip social-democrat, "welfare state" (cu accentul pus pe celde-al doilea sens al lui "welfare") ar trebui redat prin altesintagme, mai sugestive. O fraza precum "(S)tatul bunastariidevine «o familie fortata» care inlocuieste familia traditionala cafurnizor de asigurare sociala" (ZF 17 I 08) ar deveni mult maiclara daca am inlocui "statul bunastarii" cu "statul social".(Pentru a evita bataile de cap ale unei traduceri adecvate, suntautori care folosesc strutocamila "statul welfare", monstruozitateromâno-engleza, cu "statul" tradus si "welfare" lasat lalatitudinea cititorului, care se presupune ca este avizat:"(S)statul welfare care a fost construit pe ruinele celui de-alDoilea Razboi Mondial si care a prosperat in perioada anilor'50-'60 (...) nu a putut rezista mai mult de trei decenii", Sferapol. 133 / III 09.)
"Statul social" (sp. "Estado social", it. "statosociale") traduce germ. "Sozialstaat", cu radacini in politicilelui Otto von Bismarck (foto 1) menite a anihila social-democratiaemergenta utilizându-i armele si indepartând-o de muncitori.Cancelarul de fier, aristocrat, conservator, a introdus pensia debatrânete si asigurarile de sanatate si de accidente. "Statulsocial imaginat dupa al doilea razboi (...) in care cei loviti desoarta sunt sprijiniti cu generozitate in numele «solidaritatiisociale» - este in impas. Statul social se tine cu bani grei -obtinuti din taxe si impozite, intotdeauna mari." (ZF 22 X 02).Statul social este, asadar, statul protector si in planulsecuritatii individuale si colective, si in plan economic, si inplan social, este statul-tatuc care are grija de toti fiii sai.(Sintagma "stat social" poate desemna si statul-jucator, motor alprogresului economic, traducând engl. "welfare state", darechivalarea nu este cea mai fericita, pentru ca poate produceconfuzii. In fraza "Statul social (Welfare State) si-a capatat,prin lucrarile lui Keynes (foto 2), o justificare economica" -nraducanu.wordpress.com 9 II 09, "statul bunastarii", adica statulgenerator de prosperitate prin progresul economic ar fi fost,poate, mai clar si mai fericit folosit.)
Din lumea anglo-germana a statului bunastarii sia statului social, sa ne mutam spre cea galo-romanica a"statului-providenta" sau, intr-o varianta mai rara, "statulprovidential". Sintagma "stat-providenta" pare a fi fost nascocitain 1864 de politicianul francez Emile Ollivier (foto 3), pentru alua peste picior pretentiile statului republican si secularizat dea inlocui solidaritatea traditionala (familia, comunitatea,meseria-profesia) cu una nationala prezidata de statul care-siinchipuia ca poate corecta, prin rigoare rationala, imperfectiunileProvidentei. In prezent, francezii echivaleaza "statul-providenta"cu englezescul "welfare state", admitând continutul anglo-saxon darpastrând, cu o cocoseasca mândrie galica, ambalajul lingvisticpropriu. In româna actuala, traducerea sintagmei frantuzesti"statul-providenta" poate fi aplicata chiar si... realitatiisuedeze: "Reinfeldt a reorientat dreapta spre centru si i-aasigurat pe suedezi ca va imbunatati statul-providenta, nu il vaanihila" (Z. de Iasi, 19 IX 06).
"Statul asistential" ("Ce s-a intâmplat insa cumiliardarii care dovedeau cândva ca visul american e mai importantdecât statul asistential?", ziare.com 3 X 09) pare a traduce it."stato assistenziale", sinonim cu "stato sociale", in care putembanui a se ascunde acelasi mecanism depistat in cazul francezei:imbracarea unui continut anglo-saxon (sau general-european) cu unvesmânt fonetic autohton.
Engl. "nanny-state", sintagma peiorativa caredesemneaza statul interventionist, excesiv in dorinta de a protejainclusiv domenii in care ar trebui sa prevaleze optiuneaindividuala, a fost creat de britanicul Iain Macleod, intr-uneditorial din "The Spectator" din 3 dec. 1965. "Statul-dadaca" esteechivalarea preferata de prietenii nostri Ovidiu Hurduzeu si MirceaPlaton pentru a evidentia conotatiile negative dobândite de"welfare state": "(R)eagan nu si-a tinut promisiunea de a dezmembra«statul-dadaca»..." (ZD 04 IX 09, interviu cu Paul Gottfried,reprodus in vol. "Miscarea conservatoare", Ed. Logos, 2009).
Stat al bunastarii, stat social, stat welfare,stat-providenta, stat asistential, stat-dadaca - forme sau forma destat care "prin definitie fabrica saraci, pentru ca moara puteriilui sa aiba ce macina" (Obs.cult. 1 VII 03). Fereste-ne, Doamne, caam avut destul parte!
Exemplificari si datari pentru sensurile sicuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la EdituraLogos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolventde spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator sipublicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, DireStraits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aibanepoti.
