durui
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /du.ru'i/
Verb
Conjugarea verbului durui | |
Infinitiv | a durui |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
durui |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să duruie |
Participiu | duruit |
Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre vehicule, roțile unui vehicul etc.; la pers. 3) a face zgomot mare în timpul mersului; a hurui.
- (v.intranz. și tranz.) (fig.) a vorbi repede, fără întrerupere (și cu glas ridicat); a turui.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online