compus

română

Etimologie

Din verbul a compune.

Pronunție

• AFI: /komˈpus/

Adjectiv

Declinarea adjectivului compus
	Singular	Plural
Masculin	compus	compuși
Feminin	compusă	compuse
Neutru	compus	compuse

1. alcătuit din mai multe părți sau elemente; combinat.

Cuvinte derivate

• descompune

Cuvinte compuse

• măsură compusă
• timp compus
• frunză compusă
• inflorescență compusă
• fruct compus

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului compus
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	compus	compuși
Articulat	compusul	compușii
Genitiv-Dativ	compusului	compușilor
Vocativ	compusule	compușilor

1. (chim.) combinație; corp compus.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din compune.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru compune.

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din compor.

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /kõˈpuʃ/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la preterit pentru compor.

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din compu.

Pronunție

• AFI: /ˈkom.pus/

Substantiv

1. forma de plural pentru compu.