aripă
Etimologie
Din latină ālĭpēs ("înaripat") sau alapa ("palmă, lovitură").
Pronunție
- AFI: /a'ri.pə/, /'a.ri.pə/
Substantiv
| Declinarea substantivului aripă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aripă | aripi |
| Articulat | aripa | aripile |
| Genitiv-Dativ | aripii | aripilor |
| Vocativ | aripo | aripilor |
- organ al păsărilor, al unor insecte și al unor mamifere, care servește la zbor.
- A bate din aripi.
- (fig.) ocrotire, protecție.
- (iht.) înotătoare.
- membrană a unor fructe și semințe care servește la răspândirea lor cu ajutorul vântului.
- nume dat unor obiecte, părți ale unor aparate etc. care au forma, funcțiunea sau poziția aripilor.
- Aripa avionului.
- Aripa mașinii.
- parte a unei construcții care se prezintă ca o prelungire laterală; fiecare dintre extremitățile unei construcții (în raport cu partea centrală).
- Aripa la ferestre, uși, porți.
- fiecare dintre cele două ziduri de sprijin care pleacă de la portalul unui tunel și susțin taluzurile de la capete.
- capăt, margine, flanc al unei trupe (dispuse în ordine de bătaie).
- Aripa dreaptă.
- Aripa stângă.
- (în unele jocuri sportive) fiecare dintre jucătorii plasați în marginea terenului de joc.
- (fig.) fracțiune cu o anumită orientare politică din cadrul unei organizații, al unui partid.
Sinonime
- 2: ocrotire, protecție
- 3: înotătoare
- 5: cruce, spetează, (reg.) crucișă, cumpănă, fofelniță, răscruce
- 6: (pop.) fofează, extremă
- 8: flanc
Cuvinte derivate
Expresii
- A căpăta (sau a prinde) aripi = a căpăta independență, curaj; a începe să se înflăcăreze, să se entuziasmeze
- A da (cuiva) aripi = a face să capete curaj; a însufleți (pe cineva)
- A tăia (cuiva) aripile = a face (pe cineva) să-și piardă curajul, avântul; a descuraja
- A lua pe cineva sub aripa sa = a ocroti pe cineva
Traduceri
organ al păsărilor, al unor insecte și al unor mamifere care servește la zbor
|
|