Vesna Parun
| Vesna Parun | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [2][3]  Zlarin(d), cantonul Šibenik-Knin, Croația |
| Decedată | (88 de ani)[4][2][5][6][7] comuna Stubičke Toplice, Krapina-Zagorje, cantonul Krapina-Zagorje, Croația |
| Înmormântată | Grohote[*] |
| Cetățenie |  Croația |
| Ocupație | poet scriitoare traducătoare scriitoare de literatură pentru copii[*] dramaturgă pictoriță |
| Locul desfășurării activității | Zagreb |
| Limbi vorbite | limba bulgară limba slovenă limba germană limba franceză limba croată[8] |
| Studii | Filozofski fakultet u Zagrebu[*] (limbi romanice și filozofie) |
| Activitatea literară | |
| Activă ca scriitoare | 1947–2001 |
| Limbi | limba croată |
| Note | |
| Premii | Disova nagrada[*][1] Zmajeva nagrada[*] Premiul Tin Ujević star on Croatian Walk of Fame[*] |
Modifică date / text  | |
Vesna Parun (pronunție în croată: [v̞ê̞sna pâruːn]; n. , Zlarin(d), cantonul Šibenik-Knin, Croația – d. , comuna Stubičke Toplice, Krapina-Zagorje, cantonul Krapina-Zagorje, Croația)[9][10] a fost o poetă croată.[11]
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în anul 1922 pe insula croată Zlarin. A urmat cursurile școlare generale la Zlarin, Šibenik și Split, apoi a studiat limbile romanice și filozofia la Facultatea de Științe Sociale și Umaniste a Universității din Zagreb. Vesna Parun a fost, începând din 1947, o artistă liberă și a scris poezii, eseuri, critică literară și literatură pentru copii. Ea a tradus opere literare din limbile slovenă, germană, franceză și bulgară. Prima ei carte de poezie Zore i vihori („Zori și vârtejuri”, 1947)[12] „pune în contrast vibrația tinerească, iubirea și natura cu moartea și forțele distructive ale războiului”.[11] Acest volum a avut parte de recenzii negative din partea criticilor realismului socialist, care l-au considerat „apolitic” și „decadent”,[11] posibil pentru că nu se conforma tendințelor de ideologizare a poeziei de după cel de-al Doilea Război Mondial.[11]
Începând cu volumul de poezii Crna maslina („Măslinul negru”, 1955),[13] dragostea a devenit motivul principal al operei sale literare. Deși a continuat să scrie poezie lirică romantică, Vesna Parun a publicat începând din anii 1960 versuri satirice cu tematică politică și erotică. Ea a scris peste 20 de cărți doar pentru copii, cea mai proeminentă și interpretată pe scară largă fiind Mačak Džingiskan i Miki Trasi („Pisica Ginghis Han și Mickey Mouse”, 1968).[11] De asemenea, a scris mai multe piese de teatru, printre care Marija i mornar („Marija și marinarul”, 1960).[11] Vesna Parun este prima femeie din Croația care și-a câștigat existența ca scriitoare. De asemenea, ea a publicat, tipărit și ilustrat unele dintre propriile cărți.[14]
Volume (selecție)
[modificare | modificare sursă]Alte volume semnificative de scrieri ale Vesnei Parun sunt:
- Vidrama vjerna (1957)
- Patka Zlatka (1957)
- Ti i nikad (1959)
- Konjanik (1961)
- Otvorena vrata (1968)
- Ukleti dažd (1969)
- Stid me je umrijeti (1974)
- Igre pred oluju (1979)
- Šum krila, šum vode (1981)
- Salto mortale (1981)
- Pokraj rijeke Kupe kad se vrapci skupe (1989)
- Nedovršeni mozaik (1990)
- Ptica vremena (1996)
- Smijeh od smrti jači (1997)
- Mozak u torbi (2001)
- More jadransko (2001)
- Noć za pakost: moj život u 40 vreća (2001)
- Da sam brod (2002)
- Suze putuju (2002)
Premii
[modificare | modificare sursă]- 1959 – Premiul Poetul Anului
- 1982 – Premiul Vladimir Nazor pentru întreaga carieră<ref name="CE".>
- 1995 – Poeta Oliveatus la Festivalul „Croatia rediviva: Ča, Kaj, Što – baštinski dani”
- 2002 – Carta „Visoka žuta žita” la Întâlnirile Poeților din Drenovci pentru întreaga sa operă literară și contribuția permanentă la literatura croată
- 2003 – Premiul Tin Ujević pentru volumul de sonete Suze putuju
- 2010 – Premiul European – Knjizevna opstina Vrsac (Premiul literar al primăriei orașului Vârșeț)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Градска библиотека "Владислав Петковић Дис" Чачак » Добитници награда (în sârbă), accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Vesna Parun, Hrvatski biografski leksikon
- ^ http://www.sarajevo-x.com/kultura/clanak/101025017 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Vesna Parun, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ „Vesna Parun”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Videk, Silva; Derk, Denis (). „Preminula je najveća hrvatska pjesnikinja Vesna Parun”. Večernji list(d) (în croată). Accesat în .
- ^ „Biggest Croatian poetess Vesna Parun died in Stubičke Toplice”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f „Parun, Vesna”. Croatian Encyclopedia (în croată). Miroslav Krleža Institute of Lexicography. Accesat în .
- ^ „The greatest Croatian female poet dies”. tportal. . Accesat în .
- ^ Crnković, Gordana P. (). „Croatian literature”. Encyclopedia Britannica. Accesat în .
- ^ „Vesna Parun: Bila sam majka, žena, ljubavnica, kuharica i sluškinja”. Moje vrijeme (în croată). . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Antun Vujić, ed. (). „Parun, Vesna”. Opća i nacionalna enciklopedija (în croată).
