Râul Muhaveț
Râul Muhaveț | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dorzecze Bugu[*] |
Emisar | Râul Bug, Polonia |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 113 km |
Date generale | |
Țări traversate | Belarus |
Afluenți | Kobrynka[*] , Raka Žabinka[*] , Raka Dachloŭka[*] , Raka Minianka[*] , Raka Liepiasoŭka[*] , Šeŭnia[*] , Palachva[*] , Raka Studzianka[*] , Canalul Nipru–Bug, Trascianica[*] , Raka Asipoŭka[*] , Ryta[*] , Kamienka[*] , Bona[*] |
Modifică date / text |
Muhaveț (în belarusă Мухаве́ц; în poloneză Muchawiec) este un râu din vestul Belarusului, afluent al râului Bug.[1][2]
Râul provine din confluența pârâului Muha și a canalului Vieț în apropierea orașului Pruzhany, Belarus. Muhaveț curge în sud-vestul Belarusului și se varsă în râul Bug, lângă poarta Terespol (în rusă Тереспольские ворота) a cetății Brest.
Râul Muhaveț are o lungime de 113 km. Suprafața bazinului este de 6600 kilometri pătrați. Lățimea văii râului pe cursul său mijlociu este de 400-600 metri, lățimea maximă atinge 2 km.[3][4]
Râul este navigabil: traficul de mărfuri și pasageri este realizat de sucursala RTUP a companiei de transport maritim din Belarus.[5]
Râul este conectat cu râul Nipru prin Canalul Nipru – Bug.
Orașe
[modificare | modificare sursă]Râul Muhaveț străbate orașe ca Pruzhany, Kobryn, Zhabinka sau Brest.
Afluenți
[modificare | modificare sursă]Principalii afluenți sunt Dachlovka, Zhabinka, Trascianica, Asipaǔka și Ryta.
Ecologie
[modificare | modificare sursă]Arțarul american (Acer negundo) sau arțarul de cenușă este o specie periculoasă invazivă, care poate îndepărta speciile native din comunitățile de plante naturale și cultivate într-o perioadă scurtă de timp. În zonele scăldate de apele râurilor Bug, Muhaveț, Prîpeat și altele, arțarul de cenușă formează în prezent comunități de plante monodominante, suprimând complet alți concurenți.[6]
Istorie
[modificare | modificare sursă]În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, râul Muhaveț a devenit un simbol al curajului și al sacrificiului soldaților sovietici.[7] Garnizoana Cetății Brest a rămas fără apă în primele ore ale invaziei germane (22 iunie 1941 ora 4:15), astfel că apărătorii cetății au fost nevoiți să ajungă la râu sub focul inamic de mitraliere, mortare și lunetiști, pentru a aduce apă răniților și mitraliorilor.[8] În prezent nu se cunoaște exact câți soldați și ofițeri ai Armatei Roșii au murit în această misiune. În fiecare an, pe 22 iunie, în memoria apărătorilor patriei, polițiștii de frontieră din Belarus, veteranii și reprezentanții organizațiilor publice pun coroane pe apă.[9][10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Муха + Вец Cu mii de ani în urmă, Muha și Veț s-au contopit într-un singur râu, nn.by [arhivă]
- ^ "Słownik geograficzny Królestwa Polskiego i innych krajów słowiańskich, Tom VI - wynik wyszukiwania - DIR". dir.icm.edu.pl.
- ^ Căi navigabile / Râul Muhaveț, parohodstvo.by [arhivă]
- ^ Гидрографическая характеристика рек Беларуси-- Caracteristici hidrografice ale râurilor din Belarus, pogoda.by arhivă
- ^ http://Речной порт Брест -- Portul fluvial Brest, parohodstvo.by [arhivă]
- ^ by Распоясавшиеся чужаки - Necunoscuți străini, База данных «Экология и современность» Baza de date „Ecologie și modernitate”, ggcbs.gomel.by. Accesat la 29 martie 2019
- ^ Особенно ожесточённо оборонялся гарнизон имеющей важное значение крепости Брест -- Garnizoana importantei cetăți Brest s-a apărat cu înverșunare, history.milportal.ru [arhivă]
- ^ "Сборник боевых документов/35/117 — Викитека". ru.wikisource.org.
- ^ Ростислав, Алиев. "Брестская крепость — Ростислав Алиев — Цена Победы — Эхо Москвы, 25.10.2010". Эхо Москвы.
- ^ "Брестская крепость: война и память | Европейское кафе". eurocafe.by.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- (în rusă, engleză și poloneză) Ye.N.Meshechko, A.A.Gorbatsky (2005) Belarusian Polesye: Tourist Transeuropean Water Mains, Minsk, Four Quarters