Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | |
Abreviere | PNȚCD |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | Aurelian Pavelescu |
Secretar general | Odon Agoston |
Date | |
Înființat | Decembrie 1989, continuator al PNȚ (1926) |
Sediu | Bulevardul Carol I, Nr. 24, Sector 2, București |
Informații | |
Ideologie oficială | Creștin-democrație Conservatorism național[1] Monarhism Agrarianism Suveranism[2] Euroscepticism[3] |
Poziție politică | Centru-dreapta către dreapta |
Slogan politic | Renaștem pentru România ta! |
Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată (IC-D) |
Afiliere europeană | Mișcarea Politică Creștină Europeană (MPCE) |
Grup europarlamentar | Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE) |
Culori oficiale | Albastru, alb și verde |
Senat | 0 / 136
|
Camera Deputaților | 0 / 330
|
Parlamentul European | 0 / 33
|
Consilieri Județeni | 0 / 1340
|
Primari | 1 / 3176
|
Consilieri Locali | 42 / 39900
|
Prezență online | |
www.pntcd.ro | |
Modifică date / text |
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (abreviat PNȚCD sau PNȚ-CD) este un partid politic neparlamentar de centru-dreapta spre dreapta din România, care se consideră continuatorul Partidului Național Țărănesc (PN-Ț/PNȚ) istoric ce a activat în Regatul României între 1926 și 1947. A făcut în trecut parte la nivel european din Partidul Popular European (PPE), iar în martie 2020 a fost primit în Mișcarea Politică Creștină Europeană (ECPM).[4] Actualmente, partidul nu are niciun europarlamentar. De asemenea, partidul are o reprezentare politică foarte mică la nivel politic local pe țară, din punctul de vedere al totalului de aleși locali. Împreună cu Partidul Național Liberal (PNL) contemporan, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) este unul dintre cele mai vechi partide din România postdecembristă. De asemenea, până în prezent, s-au scindat două partide din PNȚCD, mai precis Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚ-MM) respectiv Alianța Național Țărănistă (ANȚ).
Activitatea
[modificare | modificare sursă]Reînființarea și perioada de opoziție
[modificare | modificare sursă]În decembrie 1989, Corneliu Coposu a înființat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) ca succesor al Partidului Național Țărănesc (PNȚ) din Perioada interbelică. Schimbarea de titulatură a făcut posibilă integrarea în Internaționala Creștin Democrată (ICD), însa a implicat și schimbarea radicală a programului partidului.
PNȚCD ca lider al coaliției de guvernare (1996–2000)
[modificare | modificare sursă]După guvernarea 1996–2000, aspru criticată, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), principalul exponent al Convenției Democrate Române (CDR), nu a reușit să obțină numărul de voturi necesare trecerii pragului electoral.
După ieșirea de la guvernare și din parlament
[modificare | modificare sursă]La alegerile parlamentare din 2000, partidul a optat să candideze într-o coaliție, al cărui prag electoral a fost prea mare pentru a putea fi atins. Partidul nu a mai intrat în Parlament și a continuat să fie marcat de lupte între diverse facțiuni și diverși lideri.
În martie 2005, partidul a fuzionat cu Uniunea pentru Reconstrucția Romaniei (URR) și și-a schimbat denumirea în Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD).[5][6]
În septembrie 2006, a revenit la vechiul nume - Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD).
La data de 21 ianuarie 2007, în funcția de președinte a fost ales omul de afaceri Marian Miluț, care a devenit membru al partidului în anul 2005. El a fost urmat de Aurelian Pavelescu. În 2011, un congres ținut în luna iunie l-a ales ca președinte pe Victor Ciorbea.[7] În septembrie, facțiunea condusă de Vasile Lupu și Aurelian Pavelescu a organizat un nou congres extraordinar al PNȚCD, contestat de către Victor Ciorbea.[8] Congresul a avut loc la București, la Palatul Parlamentului, în ziua de 17 septembrie 2011. Vasile Lupu a fost ales președinte, iar Pavelescu secretar general.[9] Ambele facțiuni își propuneau revenirea în Parlament și promovarea restaurării monarhiei în România.[7][9].
În cele din urmă, au rămas doi pretendenți pentru titlul de președinte - Pavelescu și Ciorbea. Cel dintâi a primit recunoașterea tuturor formațiunilor ca lider al partidului, în vreme ce Victor Ciorbea a părăsit partidul, aderând la Partidul Național Liberal (PNL).
Revenirea în Parlament și refacerea Alianței D.A
[modificare | modificare sursă]Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: în ce măsură cei doi parlamentari se puteau numi țărăniști de-a lungul mandatelor lor Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
În anul 2012, PNȚCD a semnat o alianța electorală cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și Forța Civică (FC), constituind Alianța România Dreaptă (ARD). În cadrul alianței, PNȚCD a redevenit partid parlamentar, obținând un loc de deputat (Ioan Mihăilă) și unul de senator (Valeriu Todirașcu), ambele la București.
În urma congresului din 20 aprilie 2013, partidul a fost reunificat, Pavelescu fiind ales președinte, iar aripile fiind dizolvate. În toamna anului 2013, PNȚCD a încheiat un protocol de colaborare cu Inițiativa România Liberală (IRL), fondată de liberali care au părăsit Partidul Național Liberal (PNL). În noiembrie 2013, Pavelescu a fost reconfirmat în funcție, iar fondatorii IRL: președintele fundației, Vlad Moisescu, secretar general al PNȚCD, deputatul Diana Tușa și primarul sectorului 1 al capitalei Andrei Chiliman vicepreședinți. Și fostul deputat democrat-liberal Maria Stavrositu a fost aleasă vicepreședinte, alături de fostul avocat al poporului, Gheorghe Iancu.
Întrucât în anul 2014, Forța Civică (FC) a fuzionat cu Partidul Democrat Liberal (PDL), alianța D.A. și-a încetat existența.
Istoric electoral
[modificare | modificare sursă]Alegeri prezidențiale
[modificare | modificare sursă]An | Candidat | Alianță | Primul tur | Al doilea tur | Rezultat | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Voturi | Procente (%) | Voturi | Procente (%) | ||||
1990 | Ion Rațiu | N/A | 617.007 | 4,29 / 100
|
Nu a existat | N/A | Locul 3 |
1992 | Emil Constantinescu | CDR | 3.717.006 | 31,24 / 100
|
4.641.207 | 38,57 / 100
|
Locul 2 |
1996 | Emil Constantinescu | CDR | 3.569.941 | 28,22 / 100
|
7.057.906 | 54,41 / 100
|
Ales președinte |
2000 | Mugur Isărescu | CDR 2000 | 1.069.463 | 9,54 / 100
|
Nu s-a calificat | N/A | Locul 4 |
2004 | Gheorghe Ciuhandu | N/A | 198.394 | 1,90 / 100
|
Nu s-a calificat | N/A | Locul 5 |
2009[10] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2014[11] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2019[12] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2024 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
Alegeri parlamentare
[modificare | modificare sursă]An | Voturi | Procente (%)[a] | Senat | Camera Deputaților | Poziție | Rezultat | Guvern |
---|---|---|---|---|---|---|---|
1990 | 348.637 351.357 |
2,50 / 100
2,56 / 100
|
1 / 119
|
12 / 395
|
4 | Opoziție | Roman I (1989–1990) Roman II (1990–1991) Roman III (1991) Stolojan (1991–1992) |
1992 | 2.210.722 2.117.144[b] |
20,16 / 100
19,46 / 100
|
21 / 143
|
41 / 341
|
2 | Opoziție | Văcăroiu (1992–1996) |
1996 | 3.772.084 3.692.321[c] |
30,70 / 100
30,17 / 100
|
25 / 143
|
81 / 343
|
1 | Coaliție | Ciorbea (1996–1998) Vasile (1998–1999) Isărescu (1999–2000) |
2000 | 575.706 546.135[d] |
5,29 / 100
5,04 / 100
|
0 / 140
|
0 / 345
|
6 | Opoziție extraparlamentară | Năstase (2000–2004) |
2004 | 196.027 188.268 |
1,90 / 100
1,85 / 100
|
0 / 137
|
0 / 332
|
6 | Susținere extraparlamentară | Tăriceanu I (2004–2007) Tăriceanu II (2007–2008) |
2008[e] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2012 | 1.239.318 1.223.189[f] |
16,71 / 100
16,51 / 100
|
1 / 176
|
1 / 412
|
2 | Opoziție | Ponta II (2012–2014) |
Opoziție | Ponta III (2014) Ponta IV (2014–2015) | ||||||
Susținere parlamentară | Cioloș (2015–2017) | ||||||
2016 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2020 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2024 | TBD | TBD | TBD | TBD | TBD | TBD | TBD |
Președinți ai PNȚCD
[modificare | modificare sursă]- Corneliu Coposu (1990–1995)
- Ion Diaconescu (1995–2000)
- Constantin Dudu Ionescu (2000–2001)
- Andrei Marga (2001)
- Victor Ciorbea (2002–2004)
- Gheorghe Ciuhandu (2004–2007)
- Marian Petre Miluț (2007–2011)
- Aurelian Pavelescu (2011–prezent)
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Corneliu Coposu, președinte fondator al partidului după 1990;
- Ion Rațiu, vicepreședinte al partidului, candidat la președinție în 1990;
- Ion Diaconescu, președinte al partidului după 1995, președinte al Camerei Deputaților din România în legislatura 1996–2000;
- Vasile Constantin Niculae Ionescu-Galbeni, fost deținut politic, deputat între 1990–2000;
- Ticu Dumitrescu, fost deținut politic, fost senator, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România precum și inițiatorul Legii Deconspirării Securității și Legii Lustrației;
- Matei Boilă, fost deținut politic, fost senator, ulterior devenit preot greco-catolic;
- Leonida Lari, scriitoare, fostă deputată, activistă pentru Unirea Republicii Moldova cu România;
- Mircea Ciumara, fost deputat, fost ministru;
- Ioan Alexandru, scriitor.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚ-MM)
- Alianța Național Țărănistă (ANȚ)
- Radu Ghidău, fost deputat PNȚCD între 1996 și 2000
- Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare (AFDLC)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Primul procent este pentru Senat iar al doilea pentru Camera Deputaților.
- ^ A fost parte a alianței electorale Convenția Democrată Română (CDR).
- ^ A fost parte a alianței electorale Convenția Democrată Română (CDR).
- ^ A fost parte a alianței electorale Convenția Democrată Română 2000 (CDR 2000).
- ^ A candidat pe listele Partidului Național Liberal (PNL), însă nu a obținut niciun mandat de parlamentar.
- ^ A fost parte a alianței electorale Alianța România Dreaptă (ARD).
- ^ Romania (în engleză), Europe Elects
- ^ Media, New Times (), PNȚCD și partidul lui Liviu Dragnea vor să se alieze pentru a crea un pol politic [[suveranism |suveranist]]. Liviu Dragnea a primit „Medalia Omagială Iuliu Maniu” din partea conducerii PNȚCD, NewsBucovina Conflict URL–wikilink (ajutor)
- ^ Gal, Sven-Alexander; Sven-Alexander Gal (), PNȚ și europenismul:Maniu și Gafencu, România Europeană
- ^ PNTCD a fost primit în ECPM
- ^ S-a nascut Partidul Popular, 7 martie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 9 august 2012
- ^ Taranistii, o paranteza istorica pe langa "populari", 7 martie 2005, Irinel Radulescu, Adevărul, accesat la 9 august 2012
- ^ a b Rădulescu, Elena (). „Victor Ciorbea, ales președinte al PNȚCD. Moțiunea lui pentru șefia PNȚCD propune ca formă de guvernământ monarhia constituțională”. Gândul. Accesat în .
- ^ „Scandal în PNȚCD. Ciorbea către Pavelescu: Sunteți un infractor. Replica: Aveți o criză de nebunie”. Realitatea TV. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „UPDATE Vasile Lupu a fost ales presedinte al PNTCD, in locul lui Aurelian Pavelescu: Doresc revenirea la monarhia constitutionala”. Hotnews.ro. . Accesat în .
- ^ O aripă l-a susținut pe candidatul Partidului Național Liberal (PNL), Crin Antonescu, iar altă aripă l-a susținut pe candidatul susținut de Partidului Democrat Liberal (PDL), Traian Băsescu.
- ^ A susținut-o pe candidata partidului Partidul Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea.
- ^ A susținut-o pe candidata Partidului Social Democrat (PSD), Viorica Dăncilă (ex-premier).
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan Scurtu, Istoria Partidului Național Țărănesc, Editura Enciclopedică, București, 1994;
- Institutul pentru Analiză și Strategie Politică „Iuliu Maniu” și Fundația „Hans Seidel”, Corneliu Coposu în fața istoriei, Ediția a II-a completată, Editura Metropol, 1997;
- Dan Pavel, Iulia Huia, «Nu putem reuși decît împreună». O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași, 2003;
- Alina Mungiu-Pippidi, Politica după comunism, Editura Humanitas, București, 2002;
- Ioan Scurtu ș.a., Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003, Editura Meronia, București, 2003;
- Florin-Vasile Șomlea, Partidele populare din țările Uniunii Europene, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2007.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Cristian Sandache, Doctrina național-creștină în România, Editura Paideia, București, 1997
- Ionescu-Galbeni, Niculae; Petrescu, Virgil (). PNȚCD - privit din interior, 1997-2000. Vol. I, II, III, IV. București: Editura CHEIRON. ISBN 9786068220932.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site-ul oficial al PNȚCD
- Țărăniștii făceau politică la aniversări, parastase și înmormântări[nefuncțională], 23 aprilie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național
- Degringolada țărăniștilor, 17 noiembrie 2005, Evenimentul zilei
- "Calea dreaptă", alianța încropită de Ciorbea: Revoluționarii lui Mărieș, pretendenți la funcții în PNȚCD, partidul atom, 2 octombrie 2011, Marius Vulpe, Evenimentul zilei
- PNȚCD va fi condus de un om de afaceri Arhivat în , la Wayback Machine.
- Comunicat de presa PNTCD Arhivat în , la Wayback Machine.
- Monitorizare PNȚCD în presa online din România Arhivat în , la Wayback Machine.
- O nouă etapă istorică: PNȚCD Arhivat în , la Wayback Machine.