Glam metal
| Glam metal | |
| Origini stilistice | Heavy metal, hard rock, glam rock, pop rock, punk rock |
|---|---|
| Origini culturale | Sf. anilor 1970-înc. anilor 1980; Los Angeles și New York City |
| Instrumente tipice | Chitară bas, baterie, Chitară electrică, clape |
| Popularitate | Apogeul între 1983-1991[1] Reînviere underground începând cu anii 2000 |
| Scene regionale | |
| Statele Unite (Los Angeles, New York City), Marea Britanie, Europa, Canada, Suedia, Finlanda, Japonia | |
Modifică text  |
|
Glam metal (cunoscut și ca Sleaze metal, Hair metal[2] sau pop metal[3]) este un subgen al muzicii hard rock[2] și heavy metal, apărut la sfârșitul anilor 1970 în Statele Unite. El combină elemente ale acestor genuri cu punk rock și pop, adăugând riffuri de chitară, și estetică de glam rock. Genul a fost popular de-a lungul anilor 1980, până la începutul anilor 1990.
Origini
[modificare | modificare sursă]Genul a fost influențat de rockul anilor 1970 și de trupe de hard rock/heavy metal ca Aerosmith, Alice Cooper, Black Sabbath, Deep Purple, KISS, Led Zeppelin, New York Dolls, Queen, The Sweet, Van Halen și alții. Puține trupe au experimentat anterior combinația dintre glam rock și heavy metal, genuri specifice anilor 1980, când glam metal-ul a început să fie privit ca un stil distinct al metal-ului. Angel, Starz și Legs Diamond au fost printre primii reprezentanți ai stilului. Cu toate acestea, de-a lungul anilor 1980, hair metal-ul a început să dobândească o anumită viteză și un anumit ritm; de aceea unele trupe apărute anterior acestei perioade nu sunt intotdeauna privite ca aparținând genului. Acest termen a fost popularizat de MTV în anii 1990 și derivă din tendința reprezentanților genului de a-și coafa părul lung într-un mod îndrăzneț, ciufulit, cu foarte mult volum. În zilele de azi, fanii stilului au imbrățișat termenul de hair metal.
Prima trupă a anilor '80 care a pășit în sfera machiajului glam și a stilului vestimentar specific a fost trupa finlandeză Hanoi Rocks. Recunoscută ca influență a nenumărate trupe, Hanoi Rocks a adoptat stilul clasic al trupelor de hard rock din anii '70, dar a rămas la machiajul și accesoriile asemănătoare celor de la New York Dolls. Ceea ce trebuie subliniat este că Hanoi Rocks nu cântă glam metal, ci doar a influențat trupele de glam din punct de vedere al lookului.
Caracteristici
[modificare | modificare sursă]În general, glam metal-ul are versuri care descriu plăcerile vieții, de multe ori tema cantecelor concentrându-se pe sex, alcool și droguri (un exemplu bun este melodia "Find Myself" a celor de la Mötley Crüe). Multe dintre cele mai populare trupe au abordat de asemenea tema ocultismului. Glam metal-ul este adesea blamat de fanii altor genuri de metal pentru că, dupa părerea lor, este prea influențat de muzica pop. Cu toate acestea, acest lucru variază de la o trupa la alta. Mulți performeri ai genului au devenit cunoscuți pentru stilul lor haotic de viață, pentru părul lor lung, degradat și plin de volum (dupa cum ne dă indiciu și sinonimul denumirii de glam metal, hair metal), pentru machiajul strident (cântăreții aveau un machiaj teatral, expresiv; un accent deosebit cădea adesea asupra buzelor. Deși aveau un look androgin, aveau multe elemente pur masculine), din cauza stilului vestimentar (jeanși strâmți,spandex, piele și bandane) și a accesorilor glam.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b O. Pierce, "Hair metal grows back on the 'Net", The Seattle Times, 5 May 2008.
- ^ a b "Hair metal", AllMusic. Retrieved 6 July 2010.
- ^ "Pop metal", AllMusic. Retrieved 6 July 2010.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Auslander, P., Performing Glam Rock: Gender and Theatricality in Popular Music (Ann Arbor, MI: University of Michigan Press, 2006), ISBN 0-7546-4057-4.
- Batchelor, R., and Stoddart, S., The 1980s (London: Greenwood Publishing Group, 2007), ISBN 0-313-33000-X.
- Bogdanov, V., Woodstra, C., and Erlewine, S. T., All Music Guide to Rock: the Definitive Guide to Rock, Pop, and Soul (Milwaukee, WI: Backbeat Books, 3rd edn., 2002), ISBN 0-87930-653-X.
- Bukszpan, D., The Encyclopedia of Heavy Metal (London: Barnes & Noble Publishing, 2003), ISBN 0-7607-4218-9.
- Chapman, A., and Silber, L., Rock to Riches: Build Your Business the Rock & Roll Way (Capital Books, 2008), ISBN 1-933102-65-9.
- Danville, E., and Mott, C., The Official Heavy Metal Book of Lists (Fayetteville, AR: University of Arkansas Press, 2009), ISBN 0-87930-983-0.
- Davis, S., Watch You Bleed: The Saga of Guns N' Roses (New York, NY: Gotham Books, 2008), ISBN 978-1-59240-377-6.
- Hurd, M. G., Women Directors and their Films (London: Greenwood Publishing Group, 2007), ISBN 0-275-98578-4.
- Macdonald, B., Harrington, J., and Dimery, R., Albums You Must Hear Before You Die (London: Quintet, 2006), ISBN 0-7893-1371-5.
- Moore, R., Sells Like Teen Spirit: Music, Youth Culture, and Social Crisis (New York, NY: New York University Press, 2009), ISBN 0-8147-5748-0.
- Nicholls, D., The Cambridge History of American Music (Cambridge: Cambridge University Press, 1998), ISBN 0-521-45429-8.
- Scaruffi, P., A History of Rock Music:1951–2000 (iUniverse, 2003), ISBN 0-595-29565-7.
- Smith, C., 101 Albums that Changed Popular Music (Oxford: Oxford University Press, 2009), ISBN 0-19-537371-5.
- Walser, R., Running with the Devil: Power, Gender, and Madness in Heavy Metal Music (Middletown, CT: Wesleyan University Press, 1993), ISBN 0-8195-6260-2.
- Weinstein, D., Heavy Metal: The Music and Its Culture (Cambridge, MA: Da Capo Press, 2000), ISBN 0-306-80970-2.
- Weinstein, D., "Rock critics need bad music", in C. Washburne and M. Derno, eds, Bad Music: the Music we Love to Hate (London: Routledge, 2004), ISBN 0-415-94366-3.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||
