Donaueschingen

— comună urbană[*] și Greater district town in Baden-Württemberg[*] —

Stemă

Donaueschingen

Donaueschingen (Germania)

Poziția geografică

Coordonate: 47°57′N 08°30′E / 47.950°N 8.500°E

Țară

Germania

Gemeindeverwaltungsverband in Baden-Württemberg[*]

Gemeindeverwaltungsverband Donaueschingen[*]

Land

Baden-Württemberg

Subregiune administrativă a Baden-Württemberg[*]

Regiunea administrativă Freiburg

District din Baden-Württemberg[*]

Schwarzwald-Baar-Kreis

Componență

centru și 7 cartiere

Guvernare

- Primar

Thorsten Frei[*] (CDU)

Suprafață^[1]

- Total

104,63 km²

Altitudine

677 m.d.m.

Populație (2006-12-31)

- Total

21.532 locuitori

- Densitate

206 loc./km²

Fus orar

CET (+1)

- Ora de vară (DST)

CEST (+2)

Cod poștal

78151–78168

Prefix telefonic

0771

Cod zonal

0771

Localități înfrățite

- Saverne

Franța

- Vác

Ungaria

- Kaminoyama, Yamagata

Japonia

Număr de înmatriculare (auto)

VS

Prezență online

www.donaueschingen.de
GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția localității Donaueschingen

Donaueschingen este un oraș în districtul Schwarzwald-Baar din partea de sud-vest a landului Baden-Württemberg, Germania. În acest oraș se unesc două cursuri de apă - Brigach și Breg, dând naștere Dunării.

Geografie

Donaueschingen este situat în regiunea Baar din sudul Munților Pădurea Neagră, la confluența celor două izvoare dunărene Brege și Brigach, care se unesc la est de Donaueschingen și de la care orașul își ia numele (în traducere Obârșia Dunării). Aria metropolitană se extinde de la granitele și gnaisele din Munții Pădurea Neagră, cuprinzând formațiunile triasice ale grohotișurilor din zona Schwarzwald-Baar și de la poalele Munților Jura Suabă, expunând toate straturile geologice ale reliefului de cueste din sudul Germaniei. Înălțimile scad de la 1020 m în Munții Pădurea Neagră la 660 m în Platoul Baar, pentru a crește din nou la peste 900 de metri în Munții Jura Suabă. Un model al extraordinarei complexități geologice a regiunii în care e situat orașul, poate fi văzut din parcul aflat vizavi de gară.

Orașul este situat aproape de lacul Titisee și la mai puțin de o oră de mers cu mașina față de Elveția și Franța.

Istorie

Donaueschingen este menționat documentar pentru prima oară sub mumele de Esginga în 889; forma modernă a numelui este menționată prima dată în 1292.^[2] În 1283, Rudolph I al Germaniei a dăruit principatul Baar și Donaueschingen lui Heinrich von Fürstenberg. Dreptul de posesiune includea și dreptul de a fabrica bere. Așa a apărut Berăria Regală Fürstenberg. În 1488 domeniul a trecut în posesiunea Contelui de Fürstenberg-Baar. Începând cu secolul XVIII a fost reședința prinților de Fürstenberg. În 1806, Donaueschingen a ajuns sub guvernarea Marelui Ducat de Baden și i s-a conferit statutul de oraș în 1810. O mare parte din oraș a fost distrus de un incendiu în 1908. Donaueschingen are o lungă tradiție de garnizoană militară; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial armata franceză a avut o garnizoană aici, iar până în 1990 SUA au operat un spital militar. Spitalul nu a primit niciodată un număr mare de răniți din operațiuni militare; a avut o activitate mai intensă în 1989 când SUA au oferit facilitățile ca adăpost temporar pentru refugiații veniți din Germania de Est.

Deși Prinții de Fürstenberg au fost deposedați de titlul de conducători ai Principatului, încă dețin proprietăți uriașe, încluzând palatul, parcurile și grădinile care îl înconjoară. Grădinile palatului, care erau deschise publicului larg și singurul parc accesibil cetățenilor orașului, începând din anul 1806, au acum accesul restricționat. Familia nobiliară Fürstenberg a avut în proprietate și un valoros manuscris al Cântecului Nibelungilor, vândut în 2001. Vechea berărie a fost de asemenea vândută.

Demografie

Anul / Data	Numărul locuitorilor
1750	1.800
1812	2.032
1830	3.023
1852	3.012
1855	2.758
1858	2.821
1860	2.980
1 decembrie 1871	3.109
1 decembrie 1880 ¹	3.522
1 decembrie 1900 ¹	3.758
1 decembrie 1910 ¹	4.077
16 iunie 1925 ¹	5.002
16 iunie 1933 ¹	6.260
17 mai 1939 ¹	8.901

Anul / Data	Numărul locuitorilor
13 septembrie 1950 ¹	7.941
6 iunie 1961 ¹	10.715
27 mai 1970 ¹	11.648
31 decembrie 1975	17.578
31 decembrie 1980	17.762
27 mai 1987 ¹	18.196
31 decembrie 1990	19.341
31 decembrie 1992	20.141
31 decembrie 1995	20.716
31 decembrie 2000	21.265
31 decembrie 2005	21.439
31 decembrie 2012	21.088

¹ Rezultatul Recensământului

Guvernare

Alegerile locale din anul 2014 au avut următoarele rezultate:

Uniunea Creștin-Democrată 13 mandate

Partidul Liberal Democrat 6 mandate

Partidul Social Democrat 6 mandate

Alianța 90/Ecologiști 6 mandate

Independenți 5 mandate

Primarii orașului Donaueschingen, începând din anul 1800

1800–1811: Johann Hirt
1811–1817: Johann Engesser
1817–1820: Johann Georg Seyfried
1820–1826: Josef Heinemann
1826–1828: von Würthenau
1828–1833: Johann Georg Seyfried
1833–1838: Josef Heinemann
1840–1848: Johann Raus
1848: Albert Willibald
1849: Johann Raus
1849–1852: Nikolaus Gall
1852–1854: Ludwig Kirsner
1854–1866: Karl Gleichauf
1866–1885: Heinrich Ganter
1885–1909: Hermann Fischer
1909–1919: Friedrich Schön
1919–1934: Friedrich Fischer
1934–1945: Eberhard Sedelmeyer
1945–1953: Leopold Messmer
1953–1973: Robert Schrempp
1973–2004: Bernhard Everke
2004–2013: Thorsten Frei (CDU)
Din 2014: Erik Pauly (CDU)

Economia

Economia orașului cuprinde circa 1000 de întreprinderi, din care 24 de mărime medie, având un număr de 2200 de angajați. Cele mai importante ramuri industriale sunt: construcțiile de mașini, producția de semiconductori, confecții metalice, mase și materiale plastice, materiale și componente magnetice pentru industria electronică, vopsele și încălțăminte.

Transporturi

Haltă pe magistrala electrificată Pădurea Neagră

Gara din Donaueschingen este un nod regional de cale ferată; patru magistrale feroviare trec prin oraș. Magistrala electrificată Pădurea Neagră, care leagă Offenburg de orășelul univeresitar Konstanz. Este punctul de plecare pentru magistrala care leagă Donaueschingen de Freiburg im Breisgau, cale ferată construită de-a lungul văii Höllental și lungă de 74,7 km. Ambele magistrale au porțiuni foarte abrupte, cu un gradient foarte ridicat, datorită terenului accidentat din Munții Pădurea Neagră pe care îl străbat. Donaueschingen este punct de plecare și pentru magistrala Valea Dunării (Donautalbahn), care leagă orașul de Ulm și o altă cale ferată, Bregtalbahn, care face legătura între Donaueschingen și Bräunlingen. Orașul face parte din sistemul public de transport integrat Schwarzwald-Baar.

Orașul este situat pe autostrada A 864, o ramificație a autostrăzii A 81 spre Stuttgart. Trei autostrăzi federale se intersectează în apropiere de Donaueschingen: B 27, de la Stuttgart spre Schaffhausen; B 31, de la Freiburg im Breisgau spre Lindau și B 33 de la Offenburg spre Konstanz.

Pista de biciclete Danube Cycle Trail care începe în Donaueschingen și urmează cursul Dunării, este una dintre cele mai cunoscute și mai lungi piste de biciclete din Europa.

Cultura

Festival de muzică contemporană

Donaueschingen adăpostește Festivalul de la Donaueschingen (în germană Donaueschinger Musiktage), de muzică contemporană care, din 1921, se desfășoară în fiecare an în octombrie și cu ocazia căruia se produc compozitori și muzicieni de avangadă. Astfel, la 16 octombrie 1955, a avut loc premiera operei Metastasis de Iannis Xenakis, prim opus al compozitorului.

Festivalul din Donaueschingen este unul dintre cele mai vechi festivaluri de muzică contemporană din lume.

Printre compozitorii invitați s-au numărat Paul Hindemith, Arnold Schoenberg, Pierre Boulez, Elliott Carter, John Cage și György Ligeti.

Thomas Mann a imortalizat Donaueschingen în romanul său Doctor Faustus ca fiind centru al muzicii noi în literatură.

Muzee

Fürstlich Fürstenbergische Sammlungen: Expoziții ale colecțiilor de artă ale familiei Fürstenberg.
Fürstlich Fürstenbergisches Schloss: Palatul prinților de Fürstenberg din Donaueschingen.
Fastnacht-Museum der Narrenzunft Frohsinn e. V. Donaueschingen.
Museum Biedermann, în prezent, Muzeul Art.Plus: ocupă clădirea unui vechi cinematograf.

Muzeul Art.Plus

Donaueschingen adăpostește și Muzeul Art.Plus (până în 2015 se numea Muzeul Biedermann), un muzeu de artă contemporană, înființat în 1941.

Educație

Orașul are patru școli secundare, patru școli elementare, asociate celor dintâi și două școli pentru elevi cu nevoi speciale: Heinrich-Feuerstein-Schule și Karl-Wacker-Schule.

Mai există două școli de meserii, un Colegiu Sanitar și un Colegiu Agricol. Academia pentru Educație Continuă și Dezvoltare Personală își are sediul în fostul spital regional.

Concurs hipic internațional

În fiecare an, în septembrie, un concurs hipic internațional se desfășoară la Donaueschingen.

Orașe înfrățite

Kaminoyama, Yamagata (Japonia), din 1995
Saverne (Frața), din 1964
- Cu ocazia celei de-a 45-a aniversări a acestei înfrățiri, stemele celor două orașe au fost așezate pe rama TGV POS 4403, la 28 noiembrie 2009.
Vác (Ungaria), din 1993

Personalități

Anselm Kiefer (n.1945), pictor și sculptor german

Note

^ http://www.statistik.baden-wuerttemberg.de/BevoelkGebiet/Bevoelkerung/01515020.tab?R=GS326012 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Berger, Dieter, Duden. Geographische Names in Deutschland, 2nd edition, Duden 1999.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Donaueschingen

Frumoasa Dunare albastra Arhivat în 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 5 iulie 2006, Revista Magazin

[aa99460710e8e2d2f6d4c7423f55c886-1] ttp://www.statistik.baden-wuerttemberg.de/BevoelkGebiet/Bevoelkerung/01515020.tab?R=GS326012 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[2] Berger, Dieter, Duden. Geographische Names in Deutschland, 2nd edition, Duden 1999.

[1]

[2]