Aurel Baranga

Date personale

Nume la naștere

Aurel Leibovici

Născut

20 iunie 1913^[3]^[4]

București, România^[5]

Decedat

10 iunie 1979 (65 de ani)^[3]^[4]

București, România

Căsătorit cu

Marcela Rusu

Cetățenie

România

Ocupație

poet
diarist[*]
dramaturg

Limbi vorbite

limba română^[3]

Activitate

Alma mater

Colegiul Național Matei Basarab^[1]
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București^[1]

Organizație

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Viața Românească
Urzica
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”[*]^[1]
România Liberă^[1]

Premii

Premiul de Stat al Republicii Populare Române (1952)^[2]

Ioan Aurel Baranga (născut Aurel Leibovici, n. 20 iunie 1913, București – d. 10 iunie 1979, București) a fost un poet și dramaturg român de origine evreiască.

Biografie

A obținut bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab” din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938.

Baranga a debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi.^[6] Aurel Baranga a editat, împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals, revista de avangardă Alge. Scriitorul a colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948, a scris textul imnului României comuniste din anii 1948-1953 "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca „sarcină de partid” să înființeze revista de satiră și umor Urzica.^[7] Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica.^[6]

În anii 1969-1974 a fost membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român^[8]. Conform^[9] ar fi locuit în Israel in anii 1970.

Viață personală

A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga.^[10]

Opere

Poeme în abis, 1933
Ninge peste Ucraina, 1945
Marea furtună, Fundația pentru literatură și artă, București, 1946
Bal în Făgădău, comedie proletcultistă, 1946
Vocea Americii, 1948
Recolta de aur, 1949
Sufletul arendășoaiei, 1949
Iarbă rea. Piesă în trei acte, Editura de stat, București, 1949 (prefațată de Sanda Diaconescu)
Pentru fericirea poporului, în colaborare cu Nicolae Moraru (acel „rusificator al culturii românești”^[11]), 1950
Bulevardul Împăcării, 1950
Voința de pace a popoarelor nu poate fi înfrântă, 1951
L'ivraie, Éditions "Le Livre", București, 1952
Ill weed (Iarbă rea), piesă în trei acte, "The Book" Pub. House, București, 1952
Teatru: Iarbă rea. Pentru fericirea poporului. Bulevardul Împăcării. Într-o noapte de vară. Cântecul libertății. Mielul turbat, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1953
Mielul turbat. Comedie în trei acte, Consiliul Central al Sindicatelor, București, 1954
Arcul de triumf, 1954
Rețeta fericirii sau "Despre ceva ce nu se vorbește". Piesă în trei acte, ESPLA, București, 1957
Teatru, ESPLA, București, 1959 (2 vol.)
Adam și Eva, 1963
Sfântul Mitică Blajinul, 1965
Fii cuminte, Cristofor!, 1965
Opinia publică, 1967
Comedii: Bulevardul Împăcării. Mielul turbat. Rețeta fericirii. Siciliana. Adam și Eva. Opinia publică, Editura pentru Literatură, București, 1967
Poezii, Editura pentru Literatură, București, 1968
Interesul general, 1971
Tipuri și tertipuri. Dosar de fișe pentru o eventuală caracterologie socială, Editura Politică, București, 1971
Simfonia patetică, epopee dramatică în două părți și 10 tablouri, Colecția Rampa, Editura Eminescu, București, 1974 (prezentare grafică de Armand Crintea)
Teze și paranteze. Articole din ziare și publicații periodice între 1970 și 1973, Editura Eminescu, București, 1974
Viața unei femei, dramă politică în două părți, Colecția Rampa, Editura Eminescu, București, 1976, (prezentare grafică de Armand Crintea)
Satirice, Editura Eminescu, București, 1977 (cuvânt înainte de Nicolae Balotă)
Fabule, Editura Eminescu, București, 1977 (copertă de Petre Hagiu și pseudo-prezentare de Șerban Cioculescu)
Jurnal de atelier, eseuri, Editura Eminescu, București, 1978

În alte limbi

A dudva („Iarbă rea”), traducere în limba maghiară de Andor Karács, București, 1950.^[12]

Premii, distinctii

Premiul de stat al Republicii Socialiste Romania

Scenarii de film

Viața învinge (1950, Dinu Negreanu)
Premiera (1976)

Note

^ ^a ^b ^c ^d https://revistaurzica.ro/o-personalitate-pe-zi-dramaturgul-si-poetul-aurel-baranga/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Ce preț au scriitorii?
^ ^a ^b ^c Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ ^a ^b Aurel Baranga, Opća i nacionalna enciklopedija
^ Баранга Аурел, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ ^a ^b „La o nouă lectură: Aurel Baranga de Alex. Ștefănescu”. Arhivat din original la 24 septembrie 2015. Accesat în 24 aprilie 2009.
^ „De la Furnica la Urzica”. Arhivat din original la 13 decembrie 2011. Accesat în 24 aprilie 2009.
^ Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, B., Albatros, 1977, p. 55
^ Enciclopedia dentității Romanesti, București,Editura Litera,1971
^ Adio unui poet de profesie apatrid - Tudor Eliad
^ Vladimir Tismăneanu despre „sfertodoctul” N. Moraru
^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1966, p. 261.

Bibliografie

Fișa biografică a autorului în Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundației Culturale Române, 1995

[4dd3808e3330887d465da4d664feb07c-1] ttps://revistaurzica.ro/o-personalitate-pe-zi-dramaturgul-si-poetul-aurel-baranga/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[208c739beec3dfeb946e1c8eefc06e61-2] Ce preț au scriitorii?

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-3] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[a54ef09077b4b2d958b3ef8442cfec50-4] Aurel Baranga, Opća i nacionalna enciklopedija

[276693fcd3675571e09f1baea5dcdc39-5] Баранга Аурел, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)

[Lectura-6] „La o nouă lectură: Aurel Baranga de Alex. Ștefănescu”. Arhivat din original la 24 septembrie 2015. Accesat în 24 aprilie 2009.

[7] „De la Furnica la Urzica”. Arhivat din original la 13 decembrie 2011. Accesat în 24 aprilie 2009.

[8] Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, B., Albatros, 1977, p. 55

[9] Enciclopedia dentității Romanesti, București,Editura Litera,1971

[10] Adio unui poet de profesie apatrid - Tudor Eliad

[11] Vladimir Tismăneanu despre „sfertodoctul” N. Moraru

[12] Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1966, p. 261.

[3]

[4]

[5]

[1]

[2]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]