Adenină
| Adenină | |
 | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 73-24-5 |
| ChEMBL | CHEMBL226345 |
| PubChem CID | 190 |
| Formulă chimică | C₅H₅N₅[1]  |
| Masă molară | 135,054 u.a.m.[1] |
| Proprietăți | |
| Densitate | 1,6 g/cm³ |
| Punct de topire | 360 °C |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Adenina (6-aminopurina) este o substanță chimică, și anume o bază purinică care se reprezintă cu litera A și constituie componenta principală a nucleotidelor din ADN și ARN. Formula chimică a adeninei este C5H5N5.[2]
Substanțele derivate de la adenină prezintă o mare varietate de roluri biochimice, printre care se numără funcția în respirația celulară, formarea de adenozintrifosfat (ATP), un compus cu rol energetic, și formarea de cofactori precum nicotinamid adenin dinucleotid (NAD), nicotinamid adenin dinucleotid fosfat (NADP) și flavin adenin dinucleotid (FAD). De asemenea, are implicații în procesul de sinteză proteică prin faptul că este un component al ADN și ARN.[3]
Structură
[modificare | modificare sursă]
Adenine formează o serie de tautomeri, forme izomere care se interconvertesc rapid și sunt considerate echivalente. Totuși, în condiții speciale, de exemplu la plasarea într-un gaz inert și în fază gazoasă, se regăsește cu precădere tautomerul 9H-adenină.[4][5]
Biosinteză
[modificare | modificare sursă]Proprietăți
[modificare | modificare sursă]Adenina se împerechează cu timina în ADN și cu uracilul în ARN. Adenina este identificată în unele lucrări cu vitamina B4 deși nu corespunde exact definiției unei vitaminei.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Lehninger A. (decembrie 1987), Biochimie vol I-II, v, București
- Ranga V., Teodorescu Exarcu I. (), Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c „Adenină”, adenine (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ „Adenine information”, Drugbank.ca, accesat în
- ^ Definition of Adenine from the Genetics Home Reference - National Institutes of Health
- ^ Plützer, Chr.; Kleinermanns, K. (). „Tautomers and electronic states of jet-cooled adenine investigated by double resonance spectroscopy”. Phys. Chem. Chem. Phys. 4 (20): 4877–4882. Bibcode:2002PCCP....4.4877P. doi:10.1039/b204595h.
- ^ M. J. Nowak; H. Rostkowska; L. Lapinski; J. S. Kwiatkowski; J. Leszczynski (). „Experimental matrix isolation and theoretical ab initio HF/6-31G(d, p) studies of infrared spectra of purine, adenine and 2-chloroadenine,”. Spectrochimica Acta Part A: Molecular Spectroscopy. 50 (6): 1081–1094. Bibcode:1994AcSpA..50.1081N. doi:10.1016/0584-8539(94)80030-8. ISSN 0584-8539.
| |||||||||||||||||||||||||
