Utilizator:Godfroid/Cutia de nisip

Această pagină se referă la conflictul aflat in desfășurare între Armenia și Azerbaidjan, asupra regiunii Nagorno-Karabakh. Pentru războiul ce a avut loc între anii 1988-1994, vedeți Războiul din Nagorno-Karabah.

Conflictul din Nagorno-Karabah
Informații generale
Perioadă 1988–1994 (Războiul din Nagorno-Karabah) 1994–prezent (violențe sporadice, în special în apropierea frontierei) Loc Caucazul de Sud
Beligeranți
Nagorno-Karabah Armată de apărare din Nagorno-Karabakh Armenia Forțele armate armene	Azerbaidjan Forțele armate azere Sprijinite de: Turkey
Conducători
În prezent: Bako Sahakyan (President of NKR) Movses Hakobyan (Ministrul apărării din NKR) Serzh Sargsyan (Președintele Armeniei, Comandant Suprem) Seyran Ohanyan (Ministrul apărării din Armenia) Yuri Khatchaturov (Șeful Marelui Stat Major din Armenia)	În prezent: Ilham Aliyev (Președintele Azerbaidjanului, Comandant Suprem) Zakir Hasanov (Ministrul apărării din Azerbaidjan) Najmaddin Sadigov (Șeful Marelui Stat Major din Azerbaidjan)

Conflictul din Nagorno-Karabah se referă la confruntările militare aflate în desfășurare între etnicii azeri și cei armeni. Aceste confruntări au loc în regiunea Nagorno-Karabah din Caucaz. Conflictul a evoluat ca urmare a Războiului din Nagorno-Karabah din anii 1988-1994. Deși războiul s-a încheiat prin decizia oficială de încetare a focului, tensiunile și disputele din regiune au continuat.

Premise

Articole principale: Istoria regiunii Nagorno-Karabakh și Războiul armeano-azer.

Războiul din Nagorno-Karabah (1988–94)

Articol principal: Războiul din Nagorno-Karabah.

The Nagorno-Karabakh War, also known as the Artsakh Liberation War in Armenia and Nagorno-Karabakh, was an armed conflict that took place in the late 1980s to May 1994, in the enclave of Nagorno-Karabakh in southwestern Azerbaijan, between the majority ethnic Armenians of Nagorno-Karabakh backed by the Republic of Armenia, and the Republic of Azerbaijan. As the war progressed, Armenia and Azerbaijan, both former Soviet Republics, entangled themselves in a protracted, undeclared war in the mountainous heights of Karabakh as Azerbaijan attempted to curb the secessionist movement in Nagorno-Karabakh. The enclave's parliament had voted in favor of uniting itself with Armenia and a referendum, boycotted by the Azerbaijani population of Nagorno-Karabakh, was held, whereby most of the voters voted in favor of independence. The demand to unify with Armenia, which began anew in 1988, began in a relatively peaceful manner; however, in the following months, as the Soviet Union's disintegration neared, it gradually grew into an increasingly violent conflict between ethnic Armenians and ethnic Azerbaijanis, resulting in claims of ethnic cleansing by both sides.

Inter-ethnic clashes between the two broke out shortly after the parliament of the Nagorno-Karabakh Autonomous Oblast (NKAO) in Azerbaijan voted to unify the region with Armenia on 20 February 1988. The circumstances of the dissolution of the Soviet Union facilitated an Armenian separatist movement in Soviet Azerbaijan. The declaration of secession from Azerbaijan was the final result of a territorial conflict regarding the land. As Azerbaijan declared its independence from the Soviet Union and removed the powers held by the enclave's government, the Armenian majority voted to secede from Azerbaijan and in the process proclaimed the unrecognized Republic of Nagorno-Karabakh.

Full-scale fighting erupted in the late winter of 1992. International mediation by several groups including the Organization for Security and Co-operation in Europe (OSCE) failed to bring an end resolution that both sides could work with. In the spring of 1993, Armenian forces captured regions outside the enclave itself, threatening the involvement of other countries in the region. By the end of the war in 1994, the Armenians were in full control of most of the enclave and also held and currently control approximately 9% of Azerbaijan's territory outside the enclave. As many as 230,000 Armenians from Azerbaijan and 800,000 Azeris from Armenia and Karabakh have been displaced as a result of the conflict. A Russian-brokered ceasefire was signed in May 1994 and peace talks, mediated by the OSCE Minsk Group, have been held ever since by Armenia and Azerbaijan.

Post-war violence

2008 Mardakert skirmishes

Articol principal: 2008 Mardakert skirmishes.

The 2008 Mardakert skirmishes began on 4 March after the 2008 Armenian election protests. It involved the heaviest fighting between ethnic Armenian and Azerbaijani forces over the disputed region of Nagorno-Karabakh since the 1994 ceasefire after the Nagorno-Karabakh War.

Armenian sources accused Azerbaijan of trying to take advantage of ongoing unrest in Armenia. Azerbaijani sources blamed Armenia, claiming that the Armenian government was trying to divert attention from internal tensions in Armenia.

Following the incident, on March 14 the United Nations General Assembly by a recorded vote of 39 in favour to 7 against adopted Resolution 62/243, demanding the immediate withdrawal of all Armenian forces from the "occupied territories" of Azerbaijan.

2010 violence

Articole principale: February 2010 Nagorno-Karabakh skirmish și 2010 Mardakert skirmishes.

The February 2010 Nagorno-Karabakh skirmish was a scattered exchange of gunfire that took place on February 18 on the line of contact dividing Azerbaijani and the Karabakh Armenian military forces. Azerbaijan accused the Armenian forces of firing on the Azerbaijani positions near Tap Qaraqoyunlu, Qızıloba, Qapanlı, Yusifcanlı and Cavahirli villages, as well as in uplands of Agdam Rayon with small arms fire including snipers. As a result, three Azerbaijani soldiers were killed and one wounded.

The 2010 Mardakert skirmishes were a series of violations of the Nagorno-Karabakh War ceasefire. They took place across the line of contact dividing Azerbaijan and the ethnic Armenian military forces of the unrecognized but de facto independent Nagorno-Karabakh Republic. Both sides accused the other of violating the ceasefire regime. These were the worst violations of the cease fire (which has been in place since 1994) in two years and left Armenian forces with the heaviest casualties since the Mardakert skirmishes of March 2008.

2011 incidents

In late April 2011, border clashes left three Nagorno-Karabakh soldiers dead, while on 5 October, two Azeri and one Armenian soldier were killed.

2012 border clashes

Articol principal: 2012 Armenian–Azerbaijani border clashes.

The 2012 border clashes between the armed forces of Armenia and Azerbaijan took place from late April through early June. The clashes resulted in the deaths of five Azeri and four Armenian soldiers. In all during 2012, 19 Azeri and 14 Armenian soldiers were killed.

2013 border clashes

In 2013, 12 Azeri and 7 Armenian soldiers were killed in border clashes.

2014 border clashes

Articol principal: 2014 Armenian–Azerbaijani clashes.

In 2014, several border clashes erupted that had resulted in 16 fatalities on both sides by 20 June.

On 2 August, Azeri authorities announced that eight of their soldiers had been killed in three days of clashes with NKO forces, the biggest single death toll for the country's military since the 1994 war. NKO denied any casualties on their side, while saying the Azeris had suffered 14 dead and many more injured. Local officials in Nagorno-Karabakh reported at least two Armenian military deaths in what was the largest incident in the area since 2008. Five more Azeri troops were killed the following night, bringing the death toll from the August clashes to at least 15. The violence prompted Russia to issue a strong statement, warning both sides not to escalate the situation further.

By 5 August, the fighting that started on 27 July had left 14 Azeri and 5 Armenian soldiers dead. Overall, 27 Azeri soldiers had died since the start of the year in border clashes.

See also

• Nagorno-Karabakh Republic

References

Aceasta este o listă a echipelor naționale de fotbal masculin din întreaga lume.

Echipe afiliate FIFA în prezent

Harta lumii cu reprezentarea celor şase federaţii continentale

În prezent, la FIFA sunt afiliate 208 echipe naționale de fotbal masculin, prin intermediul federațiilor naționale. Acest statut le conferă posibilitatea participării la Campionatul Mondial de Fotbal, iar meciurile oficiale internaționale sunt recunoscute de FIFA. Bazându-se pe rezultatele meciurilor din ultimii patru ani, FIFA publică lunar clasamentul echipelor naționale.

Fiecare echipă națională este, de asemenea, afiliată la una din cele 6 federații continentale:

• Asia - Confederația Asiatică de Fotbal (AFC)
• Africa - Confederația Africană de Fotbal (CAF)
• America de Nord, Centrală și Caraibe - Confederația de Fotbal a Americii de Nord, Americii Centrale și Caraibe (CONCACAF)
• America de Sud - Confederația Sudamericană de Fotbal (CONMEBOL)
• Oceania - Confederația de Fotbal a Oceaniei (OFC)
• Europa - Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA)

În plus, pe lângă afilierea la confederațiile regionale, 22 de națiuni arabe din Africa și Asia aparțin și de Uniunea Asociațiilor Arabe de Fotbal (UAFA).

În continuare este prezentată o listă a echipelor naționale de fotbal afiliate la FIFA, în funcție de federația continentală de care aparțin. Unele dintre acestea, deși sunt membre (cu drepturi depline sau nu) în cadrul federației continentale de care aparțin, nu sunt și membre FIFA; ele vor avea o notă explicativă care va sublinia acest aspect. Același lucru se va întâmpla și cu echipele ce s-au mutat dintr-o confederație în alta.

Pentru a stabili campioana mondială, FIFA organizează Campionatul Mondial de Fotbal. Această competiție este destinată exclusiv echipelor naționale. De asemenea, fiecare federație continentală organizează câte o competiție locală pentru a stabili cea mai bună echipă de pe fiecare continent:

• AFC – Cupa Asiei
• CAF – Cupa Africii pe Națiuni
• CONCACAF – Gold Cup CONCACAF
• CONMEBOL – Copa América
• OFC – Cupa Oceaniei pe Națiuni
• UEFA – Campionatul European de Fotbal

AFC (Asia)

Din cauza suprafeței geografice pe care se întinde Asia, AFC este împărțită în patru sub-federații:

• Federația de Fotbal a Asiei de Vest (WAFF) - reprezintă țările situate în extremitatea vestică a continentului. Este alcătuită din șase membri.
• Federația de Fotbal a Asiei de Est (EAFF) - reprezintă țările situate în nord-estul Asiei.
• Federația de Fotbal a Asiei Centrale și de Sud (CESAFA) - reprezintă țările situate în Asia Centrală, în Asia de Sud și pe cele din subcontinentul indian.
• Federația de Fotbal ASEAN (AFF) - reprezintă țările situate în Asia de Sud-Est, plus Australia.

Afganistan Arabia Saudită2 Australia1 Bahrain2 Bangladesh Bhutan Brunei Darussalam Cambodgia China3 RPD Coreea6(a) Republica Coreea6(b) Emiratele Arabe Unite2 Filipine

Guam Hong Kong5(a) India Indonezia Insulele Marianei de Nord7 Iordania2 Irak2 Iran6 Japonia Kârgâzstan Kuweit2 Laos

Liban2 Macao5(b) Malaezia Maldive Mongolia Myanmar Nepal Oman2 Pakistan Palestina2 Qatar2

Singapore Siria2 Sri Lanka Tadjikistan Thailanda Taipei4 Timorul de Est Turkmenistan Uzbekistan Vietnam Yemen2

1: Fostă membră a OFC (1966-2006)
2: Membră UAFA
3: Nume oficial utilizat de FIFA și de AFC pentru Republica Populară Chineză
4: Nume oficial utilizat de FIFA și de AFC pentru Republica Chineză (Taiwan); fostă membră a OFC (1975-1989)
5: Nume oficiale utilizate de FIFA și de AFC; numele oficiale utilizate de EAFF sunt „Hong Kong, China” (a) și „Macao, China” (b)
6: Nume oficiale utilizate de FIFA și de AFC pentru Coreea de Nord (a) și pentru Coreea de Sud (b)
7: Membră AFC, dar nerecunoscută de FIFA

CAF (Africa)

Din cauza suprafeței geografice pe care se întinde Africa, CAF este împărțită în cinci federații regionale:

• Consiliul federațiilor de fotbal din Africa Centrală și de Est (CECAFA) - reprezintă țările situate în Africa de Est și câteva țări localizate în Africa Centrală.
• Consiliul federațiilor de fotbal din Africa de Sud (COSAFA) - reprezintă țările situate în Africa Sudică, dar și statele insulare aflate la sud de acestea.
• Uniunea federațiilor de fotbal din Africa de Vest/Union du Football de l'Ouest Afrique (WAFU/UFOA) - reprezintă țările situate în Africa de Vest.
• Uniunea federațiilor de fotbal din Africa de Nord (UNAF) - reprezintă țările situate în Africa de Nord.
• Uniunea federațiilor de fotbal din Africa Centrală/Union des Fédérations du Football de l'Afrique Centrale (UNIFFAC) - reprezintă o parte din țările situate în Africa Centrală.

Africa de Sud Algeria1 Angola Benin Botswana Burkina Faso Burundi Camerun Capul Verde Ciad Coasta de Fildeș Comore1 Republica Congo Djibouti1

Egipt Eritreea Eswatini Etiopia Gabon Gambia Ghana Guineea Guineea-Bissau Guineea Ecuatorială Kenya Lesotho Liberia Libia1

Madagascar Malawi Mali Mauritania1 Maurițius Maroc1 Mozambic Namibia Niger Nigeria RD Congo2 Republica Centrafricană Réunion3 Rwanda

São Tomé și Príncipe Senegal Seychelles Sierra Leone Somalia1 Sudan1 Tanzania Togo Tunisia1 Uganda Zambia Zanzibar3 Zimbabwe

1: Membră UAFA
2: Nume oficial utilizat de FIFA și de CAF pentru Republica Democrată Congo
3: Membră asociată a CAF, dar nerecunoscută de FIFA

CONCACAF (America de Nord, Centrală și Caraibe)

În funcție de zonele geografice pe care le administrează, CONCACAF este îmărțită în trei federații regionale:

• Federația de Fotbal Caraibiană (CFU) - reprezintă țările situate în Caraibe
• Federația de Fotbal Nord-Americană (NAFU) - reprezintă cele trei țări suverane situate în America de Nord
• Federația de Fotbal a Americii Centrale (UNCAF) - reprezintă cele șapte țări situate în America Centrală

Anguilla Antigua și Barbuda Aruba Bahamas Barbados Belize Bermuda1 Canada Costa Rica Cuba Curaçao

Dominica El Salvador Grenada Guadelupa3 Guatemala Guiana2 Guiana Franceză2, 3 Haiti Honduras Insula Sfântul Martin3 Insulele Cayman

Insulele Turks și Caicos Insulele Virgine Americane Insulele Virgine Britanice Jamaica Martinica3 Mexic Montserrat Nicaragua Panama

Puerto Rico Republica Dominicană Sfânta Lucia Sfântul Kitts și Nevis Sfântul Vincent și Grenadine Sint Maarten3 Statele Unite3 Surinam2 Trinidad-Tobago

1: Membră a CFU, deși, din punct de vedere geografic, este situată în America de Nord
2: Membră a CONCACAF (CFU), deși, din punct de vedere geografic, este situată în America de Sud
3: Membră cu drepturi depline a CONCACAF, dar nerecunoscută de FIFA

CONMEBOL (America de Sud)

Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Ecuador Paraguay Peru Uruguay Venezuela

OFC (Oceania)

Fiji Insulele Cook Insulele Solomon Kiribati1, 2 Niue1 Noua Caledonie Noua Zeelandă3

Papua Noua Guinee Samoa Samoa Americană Tahiti 4 Tonga Tuvalu1 Vanuatu

1: Membră asociată a OFC, dar nerecunoscută de FIFA
2: Membră provizorie a NF-Board
3: Membră a AFC între anii 1964 și 1966
4: Nume oficial utilizat de FIFA și de OFC pentru Polinezia Franceză

UEFA (Europa)

Albania Andorra Anglia Armenia Austria Azerbaidjan Belarus Belgia Bosnia și Herțegovina Bulgaria Cehia Cipru Croația Danemarca

Elveția Estonia Finlanda Franța FYR Macedonia4 Georgia Germania Grecia Insulele Feroe Irlanda de Nord Islanda Israel2 Italia

Kazahstan3 Letonia Liechtenstein Lituania Luxemburg Malta Muntenegru Norvegia Olanda Polonia Portugalia Republica Irlanda1 Republica Moldova

România Rusia San Marino Scoția Serbia Slovacia Slovenia Spania Suedia Turcia Țara Galilor Ucraina Ungaria

1: Nume oficial utilizat de FIFA și de UEFA pentru Irlanda
2: Fostă membră a (AFC) (1954–1974); neafiliată (1974-1991)
3: Fostă membră a (AFC) (1998–2002)
4: Nume oficial utilizat de FIFA și de UEFA pentru Macedonia

Echipe neafiliate la FIFA

Aceste echipe naționale nu sunt afiliate la FIFA. Întrucât federațiile naționale de care aparțin nu sunt membre FIFA, aceste echipe nu pot participa la Campionatul Mondial, iar meciurile lor internaționale nu sunt recunoscute ca fiind oficiale.

Membre ale confederațiilor afiliate la FIFA

Un număr de echipe naționale ce sunt membre ale federațiilor continentale, nu sunt și membre FIFA și ca atare nu pot participa la Campionatul Mondial de Fotbal. Cu toate acestea, lor le este permisă participarea la competițiile continentale. Aceste echipe naționale sunt scrise mai sus cu litere aldine, în dreptul federațiilor de care aparțin, alături de o notă de subsol ce le precizează statutul.

Națiuni suverane neafiliate

Echipele de fotbal ce reprezintă următoarele națiuni suverane nu sunt membre FIFA și nici membre ale vreunei federații continentale:

• Micronezia¹
• Monaco^{1, 2}
• Nauru
• Palau¹
• Sudanul de Sud³
• Regatul Unit⁴
• Vatican

1. Membră a Grupului de Lucru pentru Națiuni Mici al FIFA (engleză FIFA Small Nations Working Group)
2. Federația de fotbal din Monaco a fost unul dintre membri fondatori ai NF-Board în anul 2001, dar a părăsit organizația în 2010
3. Sudanul de Sud a transmis actele necesare afilierii sale atât la CAF, cât și la FIFA și așteaptă un răspuns în acest sens la începutul anului 2012
4. Nu a existat niciodată o „echipă națională de fotbal a Regatului Unit” care să fi participat la vreun meci oficial, dar au existat 3 partide amicale în care echipa a purtat acest nume. O echipă care să reprezinte întreg Regatul Unit a fost utilizată oficial doar la Jocurile Olimpice (cea mai recentă astfel de participare este cea din calificările pentru Jocurile Olimpice din 1972) sub numele de „Marea Britanie”; în rest, Regatul Unit este reprezentat de echipe diferite pentru fiecare dintre țările constituante

Insulele Marshall este singurul stat suveran care nu are o federație națională de fotbal și singurul stat suveran a cărui echipă națională de fotbal nu a înregistrat niciun meci oficial.

State suverane neafiliate, cu recunoaștere internațională limitată

Există două state cu recunoaștere internațională limitată care sunt membre cu drepturi depline ale FIFA, ele fiind amintite mai sus: Palestina și Republica Chineză; aceasta din urmă este deseori numită „China Taipei”, din cauza obiecțiilor formulate de Republica Populară Chineză. Alte două state cu recunoaștere internațională limitată dețin echipe de fotbal active, dar care nu sunt afiliate FIFA și nici confederațiilor locale. Ambele au fost membre ale grupului de lucru al națiunilor neafiliate FIFA, grup ale cărui activități au fost momentan suspendate.

• Kosovo
• Republica Turcă a Ciprului de Nord

În plus, Republica Arabă Democrată Saharawi a deținut o echipă de fotbal ce a reprezentat-o în anii '80, dar care de-atunci a devenit inactivă. Alte patru state cu recunoaștere internațională limitată nu au fost reprezentate niciodată de vreo echipă de fotbal activă: Abhazia, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud și Transnistria.

Altele

Criteriile de afiliere la FIFA statutează:

“ Orice asociație responsabilă cu organizarea și supervizarea fotbalului într-o anumită țară poate deveni membră FIFA. În acest context, expresia „țară” se referă la un stat independent, recunoscut de comunitatea internațională. ”

— FIFA, Statutele FIFA (engleză Fifa Statutes), mai 2008

Principala condiție a acceptării unei cereri de afiliare la FIFA este reprezentată de recunoașterea internațională și generală a statului respectiv și de afilierea sa la ONU. Totuși, această regulă nu este aplicată retroactiv și ca urmare, 24 de membre FIFA nu sunt, în prezent, recunoscute internațional ca fiind națiuni suverane.

Non-sovereign associations may still join FIFA in specific circumstances. In particular, an exception is made for associations representing a dependency, which may apply for membership if authorised by the association in its parent state. Most recently, this was allowed for New Caledonia in 2004; this was on the grounds of the distance of New Caledonia from its 'parent' nation, France. By contrast, both Zanzibar and Gibraltar - who would compete in the same confederation as their parent state - have had their application to join FIFA rejected, though In 2011, the Court of Arbitration for Sport issued a ruling on the issue of Gibraltar's potential membership of UEFA, stating that it "must do everything in its power to allow Gibraltar entry into the organisation by June 2012".

A variety of other national, separatist, sub-national and pseudo-national teams compete in football matches outside of FIFA's jurisdiction. In 2001, the N.F.-Board (Nouvelle Fédération-Board), was founded to promote international football among sovereign nations, unrecognised nations, regions and stateless peoples that are not members of FIFA, and to assist in their possible future membership of FIFA. However, the NF board does not maintain a full list of its members. Twenty five different organisations were listed in their April 2010 rankings, a further two were not listed but participated in the 2010 VIVA World Cup, whilst five more are listed as part of the "Consejo Sudamericano de Nuevas Federaciones", which is the South American confederation of NF-Board.

The nature of these other teams is heterogeneous: whilst some such as Catalonia or Tibet play semi-regularly, often against FIFA member nations, others are much less active. For a full list of teams that have been documented, see the list of non-national representative teams in men's football.

AFC (Asia)

• Insulele Marianei de Nord

CAF (Africa)

• Réunion
• Zanzibar

CONCACAF (America de Nord, Centrală și Caraibe)

• Guadelupa
• Guiana Franceză
• Martinica
• Insula Sfântul Martin
• Sint Maarten

OFC (Oceania)

• Kiribati
• Micronezia
• Niue
• Palau
• Tuvalu

NF-Board

Aceste echipe sunt membre cu drepturi depline sau membre provizorii ale NF-Board (franceză Nouvelle Fédération-Board), o organizație care promovează fotbalul în statele suverane, statele nerecunoscute și orice regiune nemembră FIFA. Ea le acordă acestora sprijin în tentativa lor de a deveni cândva membre FIFA.

Membre cu drepturi depline Camerunul de Sud Etnia Asiriană Etnia Romă Gozo Groenlanda Insulele Chagos1 Kurdistanul Irakian Moluccas de Sud Monaco Occitania Padania Papua de Vest Provence Republica Turcă a Ciprului de Nord Rijeka Laponia Somaliland Tibet Valonia

Membre provizorii Casamance Cecenia Insula Paștelui Kiribati Maasai Regatul celor două Sicilii Republica Saugeais Sardinia Sahara de Vest Saxonia Inferioară de Sud Sealand Yap Zanzibar

1: Numele echipei reprezentative a Teritoriului Britanic din Oceanul Indian.

CSANF

„Consiliul Noilor Federații Sud-Americane de Fotbal” (spaniolă Consejo Sudamericano de Nuevas Federaciones) este confederația ce reprezintă țările afiliate la NF-Board, situate în America de Sud.

Membre cu drepturi depline

• Atacameño (Likan-Antay)
• Insulele Juan Fernandez

Membre asociate

• Insula Paștelui

Uniunea Fotbalului Internațional

IFU este o organizație creată cu scopul de a oferi șansa de a disputa meciuri internaționale, echipelor naționale și echipelor din regiunile autonome recunoscute, care nu sunt membre FIFA. Din octombrie 2009, două echipe naționale s-au afiliat ca membre provizorii la această organizație.

Membre provizorii

• Groenlanda
• Zanzibar

State suverane neafiliate

Echipele de fotbal ce reprezintă următoarele state suverane nu sunt membre FIFA, NF-Board și nici ale vreunei confederații continentale:

• Kosovo¹
• Marea Britanie²
• Nauru
• Vatican

1. În februarie 2008, Republica Kosovo a fost declarată, unilateral, independentă. Până la 12 ianuarie 2010, 65 de țări au recunoscut independența Kosovo
2. Echipa națională de fotbal a Marii Britanii nu a participat până acum decât la Jocurile Olimpice (cea mai recentă particpare este cea din calificările pentru Olimpiada din 1972) și la trei meciuri amicale; în rest, Marea Britanie este reprezentată de echipe diferite pentru fiecare țară membră a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Insulele Marshall este singurul stat suveran al cărei echipă națională de fotbal nu a înregistrat niciun meci oficial.

Foste state afiliate la FIFA

Ca urmare a dispariției națiunilor sau teritoriilor pe care le reprezentau, următoarele echipe naționale s-au desființat. De amintit că această listă nu cuprinde toate modificările apărute de-a lungul timpului, privitoare la anumite echipe - de exemplu, Croația, a avut o echipă națională de fotbal, după care țara a fost încorporată în cadrul altui stat (la fel s-a întamplat și cu echipa națională de fotbal), pentru ca ulterior, când și-a recăpătat independența, Croația să-și refacă și echipa națională de fotbal.

Echipă	Echipă succesoare, moștenitoare a palmaresului	Alte echipe succesoare	Explicații
Cehoslovacia	Cehia Slovacia		A reprezentat Cehoslovacia până în 1993, când aceasta s-a divizat în Cehia și Slovacia.
Saarland		Germania de Vest	Între 1950 și 1956, a reprezentat Protectoratul Saarland, înainte ca acesta să fie absorbit de către Republica Federală Germania.
Germania de Vest	Germania		Între 1950 și 1990, înainte de reunificarea cu Germania de Est, a reprezentat Republica Federală Germania. A fost considerată succesoarea echipei de fotbal ce a reprezentat statul german între 1908 și 1942.
Germania de Est		Germania	Între 1952 și 1990, înainte de absorbția într-o Germanie unită, a reprezentat Germania de Est.
Irlanda	Irlanda de Nord	Republica Irlanda	A reprezentat Irlanda până la secesiunea Statului Irlandez Liber de Regatul Unit, din 1922. Echipa a fost cunoscută în continuare sub numele de Irlanda, selecționând chiar câțiva jucători din Statul Irlandez Liber, ulterior denumit Republica Irlanda. Acest lucru s-a întâmplat până în anul 1953, când, pentru a reflecta așezarea sa geografică, statul a fost redenumit Irlanda de Nord.
Vietnamul de Nord	Vietnam		A reprezentat Vietnamul de Nord din 1949 și până la reunificarea cu Vietnamul de Sud din 1975.
Vietnamul de Sud		Vietnam	A reprezentat Vietnamul de Sud din 1949 și până la reunificarea cu Vietnamul de Nord din 1975.
Yemenul de Nord	Yemen		A reprezentat Yemenul de Nord din 1965 și până la reunificarea cu Yemenul de Sud din 1990.
Yemenul de Sud		Yemen	A reprezentat Yemenul de Sud din 1965 și până la reunificarea cu Yemenul de Nord din 1990.
Republica Arabă Unită	Egipt	Siria	Între 1958 și 1961, înainte de secesiunea Siriei, a reprezentat Republica Arabă Unită. Era considerată succesoarea fostei echipe naționale de fotbal a Egiptului, care a devenit ulterior și succesoarea sa. Până în 1970, echipa a fost cunoscută în continuare sub numele de Republica Arabă Unită.
Uniunea Sovietică	CSI	Estonia Letonia Lituania	Între 1924 și 1991, înainte de dizolvarea sa, a reprezentat Uniunea Sovietică. Era considerată succesoarea echipei de fotbal ce reprezentase în trecut Imperiul Rus.
CSI	Rusia	Armenia Azerbaidjan Belarus Georgia Kazahstan Kârgâzstan Republica Moldova Tadjikistan Turkmenistan Ucraina Uzbekistan	În 1992, a reprezentat Comunitatea Statelor Independente și Georgia, până în momentul creării de state separate pentru fiecare din națiunile membre.
Iugoslavia	Republica Federativă Iugoslavia	Bosnia și Herțegovina Croația Macedonia Slovenia	Între 1990 și 1992, înainte de dizolvarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Federativă Iugoslavia, Macedonia și Slovenia, a reprezentat Iugoslavia.
Republica Federativă Iugoslavia, ulterior denumită Serbia și Muntenegru	Serbia	Muntenegru	Între 1992 și 2006, înaintea divizării în Serbia și Muntenegru, a reprezentat Republica Federativă Iugoslavia, care, din 2003 a fost redenumită Serbia și Muntenegru.

Redenumiri

În urma unificărilor sau dizolvărilor unor state, unele dintre acestea au fost redenumite, fără a-și modifica granițele:

• În 1917, Rusia a devenit Uniunea Sovietică
• În 1937, Statul Irlandez Liber a devenit Republica Irlanda
• În 1939, Cehoslovacia (1918-1939) a devenit Protectoratul Boemiei și Moraviei, iar în 1945 a redevenit Cehoslovacia
• În 1948, Palestina/Eretz Israel a devenit Israel
• În 1949, Indiile Olandeze de Est au devenit Indonezia
• În 1957, Coasta de Aur a devenit Ghana
• În 1958, Madagascar a devenit Republica Malgașă, iar în 1975 a redevenit Madagascar
• În 1960, Congo Belgian a devenit Congo-Leopoldville; în 1963 a devenit Congo-Kinshasa; în 1971 a devenit Zair, iar în 1997 a devenit Republica Democrată Congo
• În 1960, Congo Mijlociu a devenit Congo-Brazzaville, iar în 1992 a devenit Congo
• În 1960, Togo Francez a devenit Togo
• În 1963, Malaya a devenit Malaezia
• În 1964, Rodezia de Nord a devenit Zambia
• În 1964, Rodezia de Sud a devenit Rodezia, iar în 1980 a devenit Zimbabwe
• În 1964, Tanganyika a devenit Tanzania
• În 1965, Gambia Britanică a devenit Gambia
• În 1966, Guiana Britanică a devenit Guiana
• În 1966, Nyasaland a devenit Malawi
• În 1972, Ceylon a devenit Sri Lanka
• În 1972, Republica Arabă Unită a devenit Egipt
• În 1975, Dahomey a devenit Benin
• În 1975, Guiana Olandeză a devenit Surinam
• În 1975, Guineea Portugheză a devenit Guineea-Bissau
• În 1975, Republica Khmer a devenit Kampuchea, iar în 1979 a devenit Cambodgia
• În 1977, Somalilandul Francez a devenit Djibouti
• În 1980, Noile Hebride au devenit Vanuatu
• În 1983, Coasta de Fildeș (engleză Ivory Coast) a devenit Coasta de Fildeș (franceză Côte d'Ivoire)
• În 1984, Volta Superioară a devenit Burkina Faso
• În 1989, Burma a devenit Myanmar
• În 1996, Samoa de Vest a devenit Samoa

Surse

• Lista federațiilor naționale de pe site-ul FIFA

• Lista aproape completă a echipelor naționale de fotbal